joi, decembrie 25, 2008

CRACIUN FERICIT !

Craciun fericit alaturi de cei dragi!
Fie ca aceasta zi de Craciun sa fie un prilej de bucurie , satisfactie si resursa pentru cei care au nevoie de un nou inceput . Nu uitati ca a trai frumos e o arta si avem o datorie fata de noi insine de-a lasa ceva in urma de care generatiile ce vor veni sa-si aminteasca cu placere . Poate unora le va folosi si reteta de mai jos :

Reteta pentru un an bun :

Se iau 12 luni si se curata foarte bine de amaraciune, mandrie, ura, invidie, frica, irascibilitate si stres.
Se imparte fiecare luna in 28-31 zile, dupa caz, astfel ca proviziile sa ajunga exact 1 an!

Fiecare zi se prepara separat: 1 parte munca, 1 parte liniste, 1 parte umor.

Se mai adauga 3 linguri optimism, 1 lingurita toleranta, un praf de bun simt si... o picatura de speranta!

Peste aluatul astfel obtinut se toarna apoi

dragoste din belsug...
Preparatul gata facut se aseaza pe farfurie si se impodobeste cu frunzulite de curaj si incredere in sine.

Se serveste zilnic, cu bucurie, alaturi de ceasca de cafea
din fiecare dimineata!


Prezenta reteta nu se compenseaza, este gratuita si se transmite liber de la om la om, insotita de urarea
,,Un An Nou darnic si bun
Sanatate Deplina, Fericire Maxima si Abundenta Absoluta!
Psiholog consilier Familie-Cuplu Niculina Ciuperca

duminică, noiembrie 30, 2008

Consilierea psihologica in alcoolism

Saptamana aceasta mi-am dovedit inca o data in plus cat de importanta este consilierea psihologica pentru cei care au probleme cu alcoolul .
Am fost cautata la telefon de o sotie disperata de faptul ca sotul ei desi fusese a doua oara la dezalcoolizare si primise in continuare tratament, continua sa bea si arata tot mai rau .
In ziua care a urmat,a venit impreuna cu sotul , care arata groaznic, ajunsese intr-un moment in care nu mai voia sa traiasca . Mai mult chiar avea impresia ca a fost adus de nevasta sa fie certat pentru ca bea in continuare .
A fost surprins ca am facut intai evaluarea psihologica a familiei, fara sa amintesc initial nimic de alcool . Am discutat despre planurile lor de viitor , despre cei doi copii ai lor si despre cat e de important pentru cei mici sa aiba un sprijin din partea bunicilor . Apoi am identificat impreuna piedicile ce i-ar putea impiedica sa le fie bine . Atunci, cu amaraciune in glas a inceput sa-mi povesteasca despre problema lui cu alcoolul , despre cauzele care i-au provocat acest viciu . Unele lucruri si sotia le auzea prima oara , pentru ca marea greseala a sotilor e ca nu stiu sa comunice , iar atunci cand au o problema cauta sprijin la straini si nu la cei apropiati . Am cautat impreuna resurse pentru a trece peste acest obstacol , am identificat si definit piedicile ce l-ar putea impiedica .
Dupa doua ore de consiliere a ajuns la concluzia ca merita sa lupte pentru binele lui, va continua sa -si medicamentele , paralel cu sedintele de consiliere, pentru ca-i convins ca-i vor fi un sprijin important pana va putea sa lupte singur .

Niculina Ciuperca, Psiholog-consilier familie-cuplu

sâmbătă, octombrie 25, 2008

Metoda de detectie rapida a consumului daunator de alcool cu ajutorul testului AUDIT - Dr. Radu Vrasti

AUDIT
(The Alcohol Use Disorders Identification Test)
Un test al Organizatiei Mondiale a Sanatatii de detectie percoce a
consumului daunator de alcool
si a alcoolismului in general la nivelul ingrijirilor
medicale primare
Versiunea Romaneasca realizata de:
Compartimentul de Cercetare
Centru Colaborativ al Organizatiei Mondiala a Sanatatii
Spitalul de Psihiatriei Jebel, Timis
Coordonator de proiect: Dr. Radu Vrasti

AUDIT este un chestionar simplu, dezvoltat de Organizatia Mondiala a Sanatatii printr-un studiul multi-centru ce a cuprins 6 tarii (Norvegia, Australia, Kenia, Bulgaria, Mexico si SUA), cu scopul de a furniza o procedura rapida de identificare a persoanelor ce consuma alcool in mod daunator pentru sanatatea lor.
Testul este conceput sa identifice aceste persoane mai ales la nivelul medicului de familie, deci la nivelul ingrijirilor medicale primare, acolo unde persoanele ce considera ca au probleme de sanatate se prezinta pentru prima oara sau acolo unde populatia dintr-o colectivitate este supravegheata medical activ de acest esalon medical foarte important.
Aceste persoane pot fi pacienti care vin pentru probleme medicale, pentru accidente, pentru tendinte sau incercari de suicid, pentru probleme familiale generate de conditia lor de sanatate sau pentru ca sunt intr-un proces de expertiza medicala legata de situatia lor militara, de obtinere a carnetului de conducere auto, sau in alte situatii medico-sociale.
AUDIT este un chestionar structurat, simplu si scurt, care poate fi aplicat ca atare sau poate sa fie inclus in anamneza unui pacient fara sa stie ca se afla sub intrebarile unui interviu structurat. El contine intrebari referitoare la consumul
recent de alcool (intrebarile 1-3), la sindromul de dependenta la alcool intrebarile 4-6), la consecintele psihologice ale consumului (intrebarile 7 si 8) si la daunele produse de alcool ( intrebarile 9 si 10).
Chestionarul se aplica prin citirea intocmai a intrebarilor in ordinea in care sunt
furnizate sau, in cazuri specifice, se da subiectului sa le citeasa si sa raspunda
pe un formular adecvat. Dupa obtinerea raspunsurilor, ele se coteza numeric conform valorii prevazute pentru fiecare raspuns si se calculeaza scorul total prin cnsumarea valorilor intrebarilor.
O unitatea de consum de alcool - un drink - este aproximativ egal cu o sticla de
bere, cu un pahar de 200 ml de vin sau cu 30-40 ml de bauturi spirtoase (vezi tabelele de conversie anexate).
Instructiuni de aplicare:
Inaintea fiecarei intrebari se citeste umratorul text:
"ACUM O SA VA PUN CATEVA INTREBARI DESPRE CONSUMUL
DVS, DE BAUTURI ALCOOLICE DIN PERIOADA ULTIMULUI AN".
Explicati ce intelegeti prin bauturi alcoolice, respectiv bauturile alcoolice ce
sunt obisnuite in locul sau spatiul cultural din care provine subiectulul, respectiv, bere, vin, tuica, votka, rom, etc. Coteza in prealabil numarul de
"drinkuri" pentru o cantitate de astfel de bauturi alcoolice pentru a fi capabil de
a calcula numarul de unitati de alcool consumate de subiect sau foloseste tabele
de conversie (anexate).
Dupa calcularea scorului total AUDIT, incercati sa plasati subiectul, in functie
de scorul prag de 10, intr-o categorie de risc:
- peste scorul de 10 "risc inalt pentru consum daunator de alcool"
- sub scorul de 10 "risc scazut sau inexistent de consum daunator de
alcool".
Coroborati acest indice cu datele obtinute din anamneza, examenul clinic, examenele paraclinice si datele obtinute de la familie pentru a avea un tablou complet asupra conditiei de sanatate a pacientului si a programului terapeutic.
TESTUL AUDIT
Incercuiti numarul corespunzator raspunsului subiectului
1. CAT DE DES BETI O BAUTURA CONTINAND ALCOOL?
(0) niciodata (3) 2 la 3 ori pe saptamana
(1) lunar sau mai rar (4) 4 sau mai multe ori pe saptamana
(2) 2 la 4 ori pe luna
2. CATE UNITATI DE ALCOOL (DRINKURI) CONSUMATI INTR-0 ZI
OBISNUITA, ATUNCI CAND BETI?
(0) 1 sau 2 (2) 5 sau 6 (4) 10 sau mai mult
(1) 3 sau 4 (3) 7 sau 9
3. CAT DE DES BETI 6 SAU MAI MULTE UNITATI (DRINK) DE ALCOOL
INTR-0 SINGURA SITUATIE DE CONSUM?
(0) niciodata (2) lunar (4) zilnic sau aproape
(1) lunar sau mai rar (3) saptamanal zilnic
4. CAT DE DES ATI CONSTATAT IN ULTIMUL AN CA NU PUTETI SA VA
OPRITI DIN BAUT ODATA CE ATI INCEPUT?
(0) niciodata (2) lunar (4) zilnic sau aproape
(1) lunar sau mai rar (3) saptamanal zilnic
5. CAT DE DES IN ULTIMUL AN NU ATI REUSIT SA FACETI CEEA CE
ERA DE ASTEPTAT SA FACETI DIN CAUZA BAUTULUI?
(0) niciodata (2) lunar (4) zilnic sau aproape
(1) lunar sau mai rar (3) saptamanal zilnic
6. CAT DE DES IN ULTIMUL AN ATI AVUT NEVOIT SA BETI PRIMA
BAUTURA DE DIMINEATA CA SA VA REVENITI DUPA O BAUTURA
ZDRAVANA?
(0) niciodata (2) lunar (4) zilnic sau aproape
(1) lunar sau mai rar (3) saptamanal zilnic
7. CAT DE DES IN ULTIMUL AN ATI AVUT UN SENTIMENT DE
REMUSCARE SAU DE VINA DUPA CE ATI BAUT?
(0) niciodata (2) lunar (4) zilnic sau aproape
(1) lunar sau mai rar (3) saptamanal zilnic
8. CAT DE DES IN ULTIMUL AN NU ATI PUTUT SA VA AMINTITI CE S-A
INTAMPLAT IN NOAPTEA TRECUTA DIN CAUZA CA ATI BAUT?
(0) niciodata (2) lunar (4) zilnic sau aproape
(1) lunar sau mai rar (3) saptamanal zilnic
9. DVS. SAU ALTCINEVA A FOST RANIT CA REZULTAT LA FAPTULUI
CA ATI FOST BAUT?
(0) nu (4) da, in ultimul an
(2) da, dar nu in
ultimul an
10. O RUDA, UN PRIETEN, UN DOCTOR SAU O ALTA PERSOANA DIN
DOMENIUL SANITAR A FOST INGRIJORATA DE BAUTUL DVS. SAU V-A
SFATUIT SA-L REDUCETI?
(0) nu (4) da, in ultimul an
(2) da, dar nu in
ultimul an
Inregistrati scorul total : /__/__/
Comparati cu scorul prag de 10 si calificati gradul de risc in care se afla pacientul

joi, octombrie 23, 2008

MATERIAL DE LA BACAU

Mă numesc Iulian şi sunt alcoolic!consumul de alcool a reinceput, odata cu venirea toamnei, sa umple saloanele Sectiei de Psihiatrie din cadrul Spitalul Judetean de Urgenta Bacau - jumatate dintre persoanele internate sint tineri cu virsta de pina in 30 de ani - Iulian a facut parte, cindva, din rindul acestora
“Ma numesc Iulian si sint alcoolic”, asa incepe povestea tulburatoare a unui tinar student bacauan. La doar 21 de ani acesta a fost de mai multe ori pacient al Sectiei de Psihiatrie din cadrul Spitalul Judetean de Urgenta (SJU) Bacau, cauza internarilor fiind consumul excesiv de alcool. Iulian vrea, insa, sa se vindece. Iar unul dintre cele mai puternice medicamente in drumul spre vindecare este, dupa cum ne-a spus el insusi, onestitatea fata de el insusi. Cu greu, si-a recunoscut siesi ca are o problema si a sunat la grupul Alcoolicii Anonimi din Bacau, al carui membru a devenit. A ales sa vorbeasca despre boala sa si cu noi. In speranta ca povestea lui va purta pentru altii un mesaj cheie: “nu meritam asta”.
Studentie, dulce-amarui betie
Iulian este student in anul II al Facultatii de Inginerie, la Universitatea din Bacau. Din nefericire insa, studentia i-a debutat cu depresii si internari in spital, pentru ca elanul si pofta de cunoastere fusesera inlocuite cu ceva timp inainte, de un alt stapin: alcoolul. Totul a inceput, ne povesteste Iulian, la finele ultimului an de liceu, printr-o intimplare aparent banala si pentru multi dintre noi, absurda: un esec in dragoste. “Ma despartisem de prietena mea, lucru care m-a afectat foarte mult si peste care nu credeam ca voi putea trece. Devenisem apatic si incepusem sa fiu bintuit de ginduri negre. Ca sa nu fac o «magarie» si sa-mi pun capat zilelor, mi-a venit «geniala» idee de a-mi lua ceva de baut. Se spune ca in alcool iti ineci amarul. Am vrut sa mi-l inec, dar, de fapt, mi-am dat seama tirziu, m-am inecat pe mine”, marturiseste studentul. Prima sticla de vin a fost inceputul unui drum anevoios, plin de spini pe care Iulian l-a strabatut luni intregi, nici nu mai stie cite. “Zi de zi, am continuat sa beau. Ma incapatinam sa o fac, inconstient ca, de fapt, nu ma ajuta cu nimic. Mai mult, incepusem facultatea cu stingul, nu ma prezentam la ore, nu eram nici macar curios sa-mi aflu orarul. Sesiunea a fost si ea, un esec”, povesteste Iulian. Relatia cu cei apropiati incepuse si ea, sa se deterioreze. Ajunsese in ipostaza in care nu mai putea adormi fara sa-si fi achizitionat din timp o sticla cu bautura, care avea sa-i dea “trezirea” a doua zi, dimineata. “Beam intruna. Incepusem sa ma ascund in scari de bloc sa o pot face. La ore mergeam beat si tremuram ca varga, gaseam pretexte pentru cei din jur, pentru a-mi justifica lipsa de la intilniri si cheful de viata. Nici nu stiti ce buni actori sintem noi, alcoolicii”, spune, trist, studentul.
Primul pas
Dupa lunga perioada de scaldat in iluzii, Iulian s-a hotarit, intr-o zi, sa nu mai bea. A spune “gata!” nu a fost insa, suficient. “M-am trezit, am varsat sticla de bautura in chiuveta. In drum spre Universitate am inceput sa tremur, mi s-a facut rau si, speriat, am zis sa merg mai intii sa ma vada un medic. Inainte, mi-am luat o sticluta de vodca, m-am ascuns intr-o scara de bloc si am baut-o. Numai atunci tremuratul a incetat”, povesteste Iulian. La medic a aflat ca ar putea avea o problema. Cauzata, evident, de consumul de alcool. “Am urmat tratamentul o saptamina. Mi-era rau tare, insa. Am inceput sa caut pe internet despre simptomele mele. Mi-am dat seama ca sint alcoolic si ca starea de rau e sevraj”, spune tinarul. Nu s-a putut opri totusi, din baut. “Am avut reveniri si recaderi, timp in care am fost la mai multi doctori si am fost internat de mai multe ori. Nu va puteti imagina ce cumplit este. Eram nefericit si disperat ca nu ma pot vindeca”, isi continua relatarea, studentul. Din ce in ce mai preocupat de solutia vindecarii, medicatia nefiind suficienta, Iulian si-a continuat cautarile. “Am ajuns intimplator pe site-ul Alcoolicii Anonimi (AA). Am vazut ca avem si aici un grup si am trimis un e-mail. A doua zi am primit un raspuns. A fost prima oara, intr-un an jumatate, cind am reusit sa zimbesc cu adevarat”, marturiseste Iulian. De atunci, adica de a doua zi, Iulian a devenit membru AA. De trei ori pe saptamina isi impartaseste trista-i experienta cu cei care au constientizat ca sufera de aceeasi boala. Impreuna, urmeaza terapia bazata pe sinceritate si suport reciproc.
“Nu meritam asta!”
“Oamenii acestia, putini la numar, au devenit prietenii mei. Sint oameni extraordinari care au ajuns insa, sa-si piarda familii, prieteni, mai multe locuri de munca pentru ca au cazut victime alcoolului. Sint un caz fericit, fiind atit de tinar, imi dau seama ca inca nu am pierdut nimic. Dar nu vreau sa pierd, de aceea am ales sa vin aici”, spune hotarit Iulian. Tot el mai spune ca, “Nu meritam asta! Alcoolul nu tine cont de nimic. Nici de virsta, nici de sex, nici de cariera, nici de capacitatea intelectuala, nu tine cont de nimic. El distruge tot odata ce a pus stapinire pe tine”. Tratamentul la AA se bazeaza pe onestitate. Acesta este principalul medicament pe care tu insuti, ti-l poti prescrie. E gratuit si se elibereaza fara reteta, in propria-ti farmacie sufleteasca. Iulian nu a mai consumat alcool de aproape un an. Urmeaza tratament medicamentos si continua sa merga la AA pentru ca stie ca e vulnerabil.
Medicii de la SJU spun ca AA este o solutie in tratamentul pentru alcoolism
Cadrele medicale de la sectia de Psihiatrie, SJU Bacau spun ca, de la primele semne de racire a vremii, an de an, apar si victimele alcoolului. “Numarul pacientilor suferind de alcoolism a inceput sa creasca simtitor. De la saptamina la saptamina sint tot mai multi, iar jumatate dintre acestia sint tineri pina in 30 de ani”, a declarat dr. Carmen Covrig, sef Sectie Psihiatrie, SJU Bacau. Potrivit acesteia, cei care pleaca din spital, sint doar partial recuperati. “Nu poti spune, in cazul alcoolismului ca pleci din spital recuperat. Alcoolicii necesita tratament medicamentos indelungat, de la doi la sase ani. Multi dintre pacienti nu reusesc sa-l urmeze. Ei trebuie sa constientizeze ca alcoolismul este o boala. In acest sens, Alcoolici Anonimi reprezinta o solutie”, a precizat dr. Covrig. Alcoolicii Anonimi nu sint împotriva alcoolului. Ei merg pe principiul ca poti bea un pahar, dar nu toata via. Un singur pahar insa, poate fi startul unui drum care mai devreme sau mai tirziu duce spre pierderea “propriei identitati”. AA au parcurs acest drum, iar acum incearca sa se intoarca. La Bacau, in prezent, AA numara mai putin de 10 membri. Orgoliul, teama sau iluzia ca nu au probleme, nu-i lasa pe multi sa admita ca ar putea deveni membri AA. Pentru curajosi insa, Grupul AA are usile deschise si un numar de telefon: 0741.747759.
Si in jud. Buzau situatia este la fel. Personal colaborez foarte bine cu Centru Jedetean de Combatere a Consumului de Droguri si Substante. Macar daca cei care au probleme ara pela la dansii. In cele trei sectii de psihiatrie de pe raza judetului (Sapoca, Ojasca, Nifon) sunt prepoderenti pacientii cu probleme cauzate de consumul de alcool, dar rareori se afla acolo din vointa proprie. Alegerea unei detoxifieri voluntare si aderarea la un grup AA este optiune pesonala. Abstinenta senina tuturor ! aabuzau@gmail.com

luni, octombrie 20, 2008

ROLUL MEDICULUI DE FAMILIE/MEDICULUI GENERALIST IN DEPISTAREA PRECOCE SI INTERVENTIA SCURTA LA CONSUMATORII DAUNATORI DE ALCOOL - Dr. Radu Vrasti

La nivelul medicului de familie sau medicul generalist se intalnesc un spectru variat de probleme date de alcool, de la cele severe, precum dependenta de alcool sau complicatiile somatice ale alcoolismului, pana la consumul abuziv si daunator.
Pana recent, medici din sectorul primar al ingrijirii sanatatii se concentrau doar pe decelarea "alcoolismului" si trimiterea pacientilor la specialisti pentru un diagnostic mai nuantat si pentru un tratament specializat.
Prevalenta acestor cazuri variaza intre 11 si 20% la cabinetele de medicina generala (Bradley, 1992) si intre 8 si 16% in practica de medic de familie (Schorling, 1994). In astfel de consultatii barbatii sunt de 3-4 ori mai numerosi decat femeile si problemele date de alcool apar mai devreme la barbati.
Recunoasterea problemelor date de alcool din spatele unei consultatii medicale solicitate pentru alte motive este de maxima importanta Recunoasterea problemelor date de alcool la persoanele care solicita ajutor medical la acest nivel este o problema foarte importanta. Primul pas este depistarea problemelor aflate in spatele "simptomului de prezentare".
Se considera ca riscul consecintelor negative incepe sa apara de la consumul a peste 15 drink-uri*/saptamana la barbati si 12 drinkuri/ saptamana la femei (Anderson, 1993).
Conform consensului diagnostic si terapeutic al alcoolismului, fiecare medic este solicitat sa indrume anamneza catre consumul de alcool la fiecare adolescent sau adult care solicita o consultatie medicala. In tabelul 5 se prezinta unele din cele mai comune simptome si semne de prezentare a problemelor date de alcool la nivelul ingrijirii medicale primare.
Simptome medicale Semne familiale• Dureri abdominale/gastrice • Frecvente vizite a altor membrii de familie
• Cresterea tensiunii arteriale
• Cefalee cronica
• Simptome inexplicabile, precum cefalee
• Insomnie sau dureri abdominale la un copil
• Boli cu transmisie sexuala • Traumatisme la membrii de familie
• Oboseala consecutive unui abuz fizic
• Depresie cronica • Probleme scolare la un copil
• Diaree cronica • Tulburare de atentie la un copil
• Scaderea memoriei
• Depresie sau anxietate la un copil sau
la partener
Tabelul Nr. 5: Semnele si simptomele sub care se pot prezenta problemele
date de alcool (dupa Barry & Fleming, 1994)
Pentru o mai buna depistare a problemelor date de alcool, in cursul anamnezei se aplica un test de depistaj, precum AUDIT, MAST sau CAGE. Acest test se poate aplica ca atare, respectiv i se citesc subiectului intrebarile si se coteaza raspunsurile si se calculeaza scorul care este adus la cunostinta pacientului sau, atunci cand experienta medicului crede ca este necesar, intrebarile testului sunt puse pe sarite in timpul consultatiei, risipite de-a lungul anamnezei, astfel ca subiectul sa nu realizeze ca este chestionat expres pentru consumul de alcool.
* drink = unitate standard internationala de masurare a consumului de bauturi alcoolice. Vezi in sectiunea urmatoare modul de transformare a cantitatilor in ml de bauturi uzuale in drinkuri.
Odata ce pacientul a fost identificat "pozitiv" la testul de depistaj, acest lucru i se comunica acest lucru iar apoi medicul trebuie sa evalueze severitatea problemelor pacientului date de consumul astfel revelat. In cazul cand este vorba numai de un consum daunator pacientul devine in aceeasi consultatie subiectul unei interventii scurte, iar in cazul cand este vorba de o problema serioasa, precum un sindrom de dependenta sau de complicatii somatice severe ale consumului de alcool, pacientul este indrumat la consult si tratament de specialitate, urmand ca sa monitorizeze
ulterior, la externare, deznodamantul acestui tratament pe termen scurt si mediu. Pentru aceasta indrumare este necesar ca medicul sa puna pacientul intr-o relatie exacta si rapida cu medicul specialist sau cu institutia medicala specializata si sa urmareasca daca pacientul s-a prezentat la acestea. Medicul generalist sau medicul de familie trebuie sa fie pregatit sa informeze pacientul si familia lui despre toate resursele comunitare in tratamentul si preventia problemelor date de alcool, respectiv grupuri AA, Alanon, cabinete de consiliere, cabinete de psihoterapie, etc. In plus, el trebuie sa apeleze si la biblioterapie, in cabinetul sau trebuind sa existe brosuri, pamflete sau alte materiale bibliografice care promoveaza reducerea consumului de alcool si abstinenta.
In concluzie, resursele medicului de familie si generalist in tratarea problemelor date de alcool sunt in principal depistarea precoce, interventia scurta, indrumarea la tratamentul specializat, monitorizarea deznodamantului tratamentului si aplicarea de metode educative.
IMPORTANT:
Cele cinci probleme care afecteaza implementarea programul de screening si de interventie scurta in unitatile medicale:
- Decontarea baneasca: decontarea actrivitatilor preventive la Casa de Asigurari Medicale este dificila din cauza greutati controlului evidentei acestei activitati;
- Educatia profesionala a medicilor: exista putine cursuri sau profesionisti cu expertiza adecvata implicati in curricula studentilor la medicina sau a rezidentilor asupra screeningului si procedurilor de interventie la alcoolici (Davis et al. 1988)
- Standardele de ingrijire: metodele de ingrijire pentru detectarea si tratarea alcoolicilor nu sunt inca standardizate si implementate in unitatile medicale (Chang & Astrachan, 1988).
- Barierele de ordin practic: exista retineri in implementarea in unitatile medicale ambulatorii a acestor proceduri si a rolului medicului in acestea;
- Normele societatii: atitudinea toleranta din unele medii ale societatii, precum la tineri sau la unele grupuri profesionale, motiv pentru care medicul nu intreaba in mod specific despre consumul de alcool sau obisnuinta pacientului de a se asteapta sa
fie intrebat despre consumul de alcool iar daca nu este intrebat nu raporteaza nimic in mod spontan.

sâmbătă, octombrie 18, 2008

DETECTIA PRECOCE, ETAPA PRELIMINARA A INTERVENTIEI SCURTE - Dr. Radu Vrasti

Detectia precoce sau screeningul implica o utilizare rapida a unei
proceduri necostisitoare pentru identificarea subiectilor cu risc de
alcoolism si a celor ce pot dezvolta probleme legate de acest consum.
Scopul screeningului este identificarea precoce ca o etapa premergatoare
interventiei rapide (Babor & Kadden, 1985). Institutiile medicale ofera o
ambianta care furnizeaza oportunitati de a detecta persoanele cu
problemele consumului de alcool si implementarea interventiilor
terapeutice (vezi fig. 3). Screeningul, care incearca de identifice pe cei
care au sau pot dezvolta probleme ale consumului de alcool, este diferit
de procesul de evaluare a alcoolismului (Allen et al, 1988). In timp ce
screeningul are ca scop sa detecteze problemele potentiale sau deja
dezvoltate de alcool, scopul evaluarii este de a stabili un diagnostic si de a
stabili un plan de tratament specific. Spre deosebire de evaluare,
procedurile de screening sunt in mod tipic scurte si ieftine si pot fi
conduse in diferite locuri si de persoane cu o experienta clinica diferita.
Desi unii autori cred ca informatia obtinuta de la consumatorii de
alcool nu este confidenta, s-a demonstrat stiintific ca autoraportarea
consumului prin chestionare sau interviuri prezinta incredere. O metoda
de a minimiza problemele de raportare neadevarata include intrebari
separate despre cantitatea specifica de baut in loc de cantitatea generala
bauta, cantitatea bauta intr-o singura data, cantitatea separata de bere, vin
sau spirtoase, intrebari separate despre frecventa, cantitate, ocaziile cand
subiectul bea cel mai mult, etc.
Pe baza studiilor efectuate privind valoarea si eficacitatea
metodelor de detectie s-au facut urmatoarele recomandari:
1. Incidenta celor cu probleme date de alcool este destul de mare
pentru a justifica costul screeningului,
2. Problemele au un efect semnificativ asupra calitatii vietii,
3. Un tratament adecvat pentru aceste probleme este disponibil,
4. Sunt disponibile teste de screening valide si cost-efective.
Utilitatea oricarui test de screening depinde de validitatea si
confidenta lui. Validitatea este masura in care un instrument masoare
lucrul sau fenomenul pentru care a fost construit. Confidenta, respectiv
reproductibilitatea datelor obtinute prin repetarea evaluarii cu acelasi
instrument, arata daca aceste instrumente sunt robuste si aplicabile in
practica. Dar tot atat de importante sunt si celelalte calitati psihometrice
ale testelor de screening, precum senzitivitatea si specificitatea.
Senzitivitatea unui test este abilitatea lui de a identifica oameni cu
tulburarea pentru care a fost construit sa o deceleze. Ea reflecta proportia
persoanelor cu probleme date de alcool care sunt corect identificate de
test din totalitatea persoanelor testate (vezi tabelul Nr. 3).
Probleme Rezultatul la screening
cu alcoolul Pozitiv Negativ
Prezent adevarat fals
pozitiv pozitiv
(a) (b)
fals adevarat
Absent negativ negativ
© (d)
Tabelul 3: Tabelul 2 x 2 de calculare a senzitivitatii si specificitatii unui test
Pozitiv
Diagnostic Dependenta Probleme date
incert sau de alcool de consumul
refuz de de alcool
tratament
Fig. 3: Procedurile de screening si
interventie scurta
SCREENING
EVALUARE
Interviu cu familia
Asteptare
Trimiterea la
tratament
specializat
Interventie
scurta
Urmarire ulterioara
Preventia recaderilor
1. Administrarea procedurilor de screening
- cantitate/frecventa + nr. zile de consum exagerat
- AUDIT/MAST/CAGE
2. Scurta evaluare
- obtinerea istoriei consumului de alcool si a
problemelor sale;
- evaluarea gradului de dependenta fizica
- evaluarea istoriei medicale si a functionarii
psihosociale
3. Angajarea in interventia scurta
- trecerea in revista a problemelor impreuna cu
familia
- prezentarea evidentei daunelor fizice
- negocierea si prezentarea diagnosticului
- stabilirea scopului reducerii bautului
- trecerea in revista a modificarilor pozitive care
vor aparea
- stabilirea contectelor viitoare
- furnizarea de bibliografie
4. Urmarirea ulterioara
- Trecerea in revista a zilelor de baut
- monitorizarea indicatorilor fizici ai bautului
- trecerea in revista a progreselor facute
- furnizarea de ingrijiri intensive si specializate
pentru persoanele dependente, sau a celor care
incearca sa mentina abstinenta.
Specificitatea se refera la abilitatea testului de a identifica subiecti
care nu au tulburarea care se vrea detectata, respectiv problemele cu
alcoolul. Astfel, specificitatea reflecta proportia persoanelor indemne
corect identificate, asa-zisi adevarati negativi.
Testele de screening furnizeaza un scor pentru fiecare individ testat
si parintii fiecarui instrument recomanda un prag limita (cut-off point) de
la care un subiect poate fi considerat ca detectat avand problemele in
cauza. Atunci cand un instrument international este “transferat” intr-o alta
limba si cultura este necesar sa se determine din nou pentru versiunea
nationala respectiva, obtinuta in urma unei analize lingvistice, proprietatile
psihometrice ale testului (indicele de confidenta, specificitatea,
senzitivitatea si pragurile limita de scor) astfel ca sa le putem compara cu
cele originale si sa fim siguri ca nu si-a pierdut calitatile initiale.
Determinarea pragurilor de scor optime pentru ca instrumentul de
screening sa aiba o cat mai buna putere de detectie se face printr-un
procedeu numit Receiver Operating Curves. Aceasta metoda masoara
efectivitatea testului si analizeaza toate perechile posibile ale valorilor
raportului dintre senzitivitate si specificitate, generand o curba. Cel mai
inalt punct de pe aceasta curba reprezinta scorul cel mai adecvat pentru a
detecta un individ “pozitiv”, respectiv prezinta cel mai favorabil rapost
senzitivitate/specificitate.
Exista mai multe teste de detectie a problemelor date de alcool (vezi
tabelul Nr. 4). Testul AUDIT (Alcohol Use Disorders Identification Test)
este recomandat de Organizatia Mondiala a Sanatatii si a fost testat intr-un
studiul multinational. Testul MAST (Michigan Alcoholism Screening Test)
sau CAGE sunt raspandite mai mult in SUA.
Tabelul 4: Exemple de teste de screening a problemelor date de alcool
Nume Scor prag Populatie Comentarii
recomandat
Alcohol Use Disorder scor peste 8 Adulti 10 itemi
Identification Test scor de la 0 la 40 Recomandat de OMS
(AUDIT) Informatii din ultimul
(Babor & Grant, 1989) an; nu detecteaza problemele
din trecut
CAGE (Ewing 1984) 2 sau mai multe Adulti Instrument scurt cu
raspunsuri pozitive 4 itemi.
Evalueaza consumul
lifetime, dar nu
masoara nivelul consumului.
Michigan Alcoholism scor 5 sau peste Adulti 25 itemi, evaluea
Screening Test (MAST) lifetime problemele
(Selzer, 1971) dar nu masoara
cantitate/frecventa
Short-MAST (SMAST) scor 2 sau peste Adulti 13 itemi, recomandat
(Selzer si colab., 1975) la nivelul ingrijirilor
medicale primare
TWEAK scor 3 sau peste Adulti-Femei 5 itemi, ofera avantaje
(Russell si colab. 1991) in plicare la femei
Health Screening depinde de scop Adulti 9 itemi pentru alcool
Questionnaire (HSQ) contine si alti itemi
(Wallace & Haines, 1985)
Problem-oriented 1 sau peste Adolescenti subscala cu 14 itemi
Screening Instrument for
Teenagers (POSIT)
(NIDA, 1990)
Analiza cost/efectivitate a screeningului:
Analiza cost/efectivitate este un instrument de luarea deciziei folosit
pentru evaluarea costului modurilor alternative pentru atingerea unui
deznodamant dat. Primul pas in examinarea costurilor de screening este sa
se ia in consideratie scopurile primare ale procedurilor de screening.
Scopurile potentiale ale unei analize cost-efectivitate a screeningului
include determinarea:
- Cel mai scazut cost pentru screening,
- Cel mai mare numar de persoane testate,
- Cel mai mare numar de persoane pozitive testate,
- Cel mai scazut cost mediu pentru o persoana pozitiv testata.
Tolley & Rowland (1991), luand in calcul timpul luat pentru
screening si costul personalului folosit, gasesc ca cel mai ieftin cost pentru
screening il dau surorile, in schimb specialisti in alcool furnizeaza cele
mai mult cazuri pozitive; medicii in general dau cel mai mic cost raportat
la cazurile pozitive. Pe acesta baza cea mai buna decizie este de a folosi
surorile pentru screening si a folosi specialisti pentru evaluare si proceduri
de indrumare.

duminică, octombrie 12, 2008

INTERVENTIILE SCURTE, FORMA RAPIDA SI NESPECIALIZATA DE TRATAMENT A PROBLEMELOR GENERATE DE CONSUMUL DE ALCOOL - Dr. RADU VRASTI

Care este marimea acestei grupe de populatie care experi-menteaza
probleme usoare sau medii de alcool si la care se adreseaza interventia
scurta? Studii populationale largi au aratat ca aproximativ 28% din
barbati si 17% din femei au astfel de probleme dupa Cahalan (1970) si
intre 11 si 20% dupa Hilton (1987).
Comitetul Institutului de Medicina a Academiei de Stiinte a SUA
crede ca primul pas este identificarea subiectului cu probleme date de
alcool in urma aplicarii unui instrument de screening. Daca subiectul
prezinta multe probleme si de severitate mare, el este trimes de la inceput
la un tratament specializat; daca el are doar probleme usoare sau medii va
fi adecvat pentru o interventie scurta.
Distinctia dintre probleme severe si cele
usoare sau medii date de consumul de alcool
este esentiala pentru alocarea unei interventii
adecvate.
Procedeele de interventie scurta sunt strategii terapeutice limitate
in timp, mergand de la o sedinta la maximum 5 sedinte, fiecare
nedepasind o ora (Babor & Grant, 1989). Scopul interventiei scurte este
preventia, respectiv schimbarea comportamentului individului care a
experimentat deja efectele adverse ale bautului dar nu a ajuns dependent
fizic de alcool.
22
Interventia scurta presupune o continua monitorizare a individului
pentru a stabili deznodamantul interventiei si, in caz de nereusita, sa se
trimita la tratamentul specializat. Principalul beneficiu, chiar in cazul
esecului interventiei scurte, este de a evidentia subiectului problemele si
geneza lor, de a-l ajuta sa constientizeze magnitudinea si riscurile
acestora.
Mai multe studii evidentiaza efectivitatea interventiei scurte.
Printre acestea cele mai cunoscute sunt:
• Studiul intreprins de Edward si Orford (Edwards et al, 1977):
Doua grupe de alcoolici, una care a primit medicamente,
tratament ambulator, introducere in grupul AA, etc. si alta care
a primit doar o singura consul-tatie de sfatuire spre abstinenta,
de imbunatatire a relatiilor maritale, etc. Dupa un an rezultatele
nu au fost diferite la cele doua grupe.
• Studiul Malmo: (Kristenson et al. 1983): 585 subiecti cu
consum crescut de alcool determinat prin screening enzimatic
au fost impartiti in doua grupe: un grup de control care a fost
informat prin scrisoare ca ar trebui sa reduca consumul si sa
repete screeningul dupa 2 ani si un alt grup care a primit
interventie prin consultatii medicale tot la trei luni si screening
enzimatic in fiecare luna si incurajati sa mentina nivelul normal.
Dupa 5 ani, in grupul de control mortalitatea a fost de doua ori
mai mare, iar numarul de zile de spitalizare cu 60% mai mare.
• Studiul Edinburgh (Chick et al. 1984): 156 barbati cu probleme
date de alcool au fost impartiti intr-un grup de control si unul
care a primit tratament. Grupul de control a primit o consultatie
23
medicala dupa rutina obisnuita. Grupul de tratament a primit o
sedinta de sfatuire de 60 minute de la o sora care le-a oferit o
brosura, a discutat stilul de viata si de sanatate, modelul de
consum de alcool si i-a ajutat sa ia o decizie spre reducerea
bautului, abstinenta nefiind pentru toti un scop. Dupa un an in
grupul cu tratament s-a redus semnificativ problemele si nivelul
enzimei GGT.
• Studiul New Zeeland (Elvy et al 1988): grupul care a primit
consiliere si a acceptat sa vorbeasca despre probleme si
consumul de alcool a avut o ameliorare semnificativ mai buna
decat grupul de control.
• Studiul englez al medicilor generalisti (Wallace et al. 1988):
Subiectii care au suferit interventie au evidentiat o reducere a
consumului si a problemelor comparativ cu lotul de control.
Interventia a constat intr-o evaluare a cantitatii de alcool si a
modelului de consum, o evidentiere a problemelor date de
alcool si a consumului daunator sau a simptomelor de
dependenta, apoi in intocmirea unei histograme care compara
consumul saptamanal individual cu consumul din populatia
generala, continuata cu o sfatuire asupra efectelor daunatoare
potentiale date de consumul individual si difuzarea unei brosuripamflet.
In final se face o recomandare a unei limite de consum
specifice subiectului, ca si recomandarea tinerii unui jurnal cu
modul de consum, cantitati, evenimente ce declanseaza
consumul.
24
• Studiul OMS din 1987-1992 privind eficienta interventiei
scurte a fost facut pe 1661 bautori puternici, nedependenti,
recrutati din 10 tari (SUA, Norvegia, Australia, Rusia, Mexico,
Bulgaria, Zimbabwe, Costa Rica, Anglia, Kenia). Subiecti au
suferit un screening cu instrumentul AUDIT apoi o interventie
scurta de trei feluri: (i) cinci minute despre baut si abstinenta,
(ii) consiliere scurta de 15 ' si prezentarea unui manual de autoajutor
si (iii) o consiliere mai elaborata (o scurta consiliere
initiala urmata de trei sau mai multe vizite de monitorizare). Sa
demonstrat eficacitatea interventiei asupra cantitatii si
frecventei bautului la toate cele trei tipuri de interventie scurta.
Exista mai multe varietati de interventii scurte, in functie de autori.
Printre acestea se mentioneaza:
- persuasiunea de a reduce consumul,
- informarea ca nivelul consumului depaseste acceptabilul,
nivelul de siguranta sau nivelul obisnuit al populatiei,
- exagerarea consecintelor adverse care deja exista sau sunt
probabil sa apara,
- aducerea la cunostinta a rezultatelor enzimatice periodice,
- date obiective si continue asupra consumului de alcool.
- supravegherea mutuala a problemelor, etc.
Aceste elemente sau altele pot fi combinate in multe feluri intr-un
pachet de interventie ce poate fi oferit populatiei tinta. Pachetul trebuie sa
fie congruent cu activitatea normala a locului unde se va aplica, sa dureze
de la cateva minute la o ora si sa nu depaseasca mai mult de 3-5 sedinte
(dupa autor).
25
Tot in cadrul aceastei interventii pentru problemele de alcool pot fi
atacate si alte probleme, precum de stilul de viata, ritualurile familiale,
petrecerea timpului liber, etc.
Exista si o alta categorie de interventii care sunt diferite de
interventiile scurte si deriva din tratamentul formal al alcoolismului; ele
sunt "terapiile scurte". Exemple de terapii scurte:
- terapia scurta ce implica instructajul subiectului in metode
comportamentale specifice pentru reducerea bautului;
- abstinenta prin automonitorizare;
- identificarea situatiile de inalt risc;
- proceduri de evitare a situatiilor de baut sau de abuz, etc.
Terapia de scurta durata este vazuta ca o etapa intermediara intre
interventia scurta si tratamentul specializat. Acesta din urma este o
terapie care cere un antrenament specific celor ce-l aplica. Ea constituie
"urmatorul pas logic" dupa interventia scurta. Dupa cum s-a mai spus,
populatia tinta este o populatie cu probleme mai severe date de alcool.
Continuitatea ingrijirii, de la intervantia
rapida la terapiile scurte si la tratamentul
specializat este esentiala
Continuitatea ingrijirii este esentiala pentru a determina daca
interventia scurta a fost suficienta sau daca o atentie in plus este necesara.
Continuitatea ingrijirii este sarcina si responsabilitatea celui care
furnizeaza interventia scurta.
Tinta interventiei scurte: Consumatorii de
alcool cu probleme usoare sau medii.
De fapt tinta o reprezinta consumul de alcool in sine.
26
Scopul interventiei scurte este de a reduce
sau elimina consumul de alcool
Reducerea sau eliminarea consumului de alcool la indivizii carora
le este aplicata interventia scurta nu este un scop in sine ci are ca obiectiv
reducerea sau eliminarea problemele lor date de alcool. In schimb, in
tratamentul specializat al problemelor severe, reducerea consumului la
zero este un scop explicit.
Rolul esential al tratamentului comunitar
este indrumarea corecta a subiectului
Elementul final al rolului comunitatii este indrumarea, care, in
aceasta faza, inseamna indrumarea indivizilor spre sectorul de tratament
specializat pentru problemele de alcool. Aceasta indrumare incorporeaza
evaluarea pretratament. Este logic ca indrumarea de la sectorul comunitar
la cel specializat sa implice functia de evaluare si de determinare a
tratamentului cel mai potrivit. Trebuie sa se tina seama ca unele persoane
sunt indrumate dar nu ajung unde trebuie sau nu participa.
Sumarizand, primul pas il EVALUAREA COMPREHENSIVA
reprezinta evaluarea problemelor
date de alcool si severitatea lor. NEGOCIEREA SCOPURILOR TRATAMENTULUI
Urmeaza faz a negocierii scopurilor
tratamentului, subiectul trebuind ALEGEREA NIVELULUI INTERVENTIEI
sa decida ce vrea sa schimbe in
modul sau de consum sau in ariile ALEGEREA TIPULUI INTERVENTIEI
vietii sale, apoi sa aleaga nivelul la
care interventiile sa actioneze (asupra MENTINEREA ARANJAMENTELOR
consumului, asupra familiei, asupra
stilurile cognitive, de coping, etc). EVALUAREA IN TIMP
Mai apoi va alege tipul de interventie
care se pare potrivit si modul de
mentinere a aranjementelor. In final
se stabileste modul de monitorizare.
Procesul de stabilire a
scopurilor, tipului si potrivirii
interventiei
27
O problema potentiala ramane cea a continuitatii ingrijirilor de la
sectorul comunitar la cel al tratamentului specializat. Trei optiuni sunt
disponibile pentru continuitatea ingrijirii:
- furnizorul comunitar poate sa-si asume continuitatea
ingrijirii;
- daca masura de continuitate a ingrijirii este facuta in sectorul
tratamentului specializat, ea trebuie extinsa si la comunitate;
- continuitatea ingrijirii trebuie sa fie responsabilitatea
individului care manifesta probleme date de alcool.
Implementarea rolului comunitar: in ce locuri
si de catre cine?
Identificarea specifica (screeningul), interventia scurta si indrumarea
sunt principalele activitati ce constituie rolul agentiilor comunitare
in tratament si ramane de specificat in ce locuri (1) si de catre cine (2)
acest rol va fi implementat.
1. Locurile:
a. Sectorul ingrijirilor primare:
Este un loc important pentru aceste activitati. Exista evidenta
ca persoanele care frecventeaza acest esalon prezinta o
prevalenta crescuta de probleme date de alcool. Cyr &
Wartman (1988) gasesc ca 20,3% din pacientii ce se adreseaza
sectorului ambulator au probleme date de consumul de alcool.
b. Camera de garda:
Intre 10,8 si 32% din cazurile vazute la camera de garda au
probleme cu alcoolul (Ward et al, 1982).
28
c. Spitalele precum cele de boli interne (in special de gastroenterologie),
ortopedie, etc.
Se considera ca toate persoanele care cauta ajutor medical
adresandu-se diferitelor esaloane medicale, trebuie verificate pentru
probleme date de consumul de alcool (screening). Daca sunt prezente
probleme usoare sau medii, o interventie scurta trebuie sa fie oferita ca
mai apoi sa se observe efectul ei. Daca sunt observate probleme severe,
trebuie facuta indrumarea la tratamentul specia-lizat.
In mod obisnuit, fiecare medic trebuie sa solicite oricarui adult sau
adolescent sa descrie consumul lui de alcool. Chestionarele trebuie
utilizate pentru a evalua standardizat modelul de consum. Toate
persoanele care consuma alcool trebuie informate asupra riscurilor asupra
sanatatii si probabilitatea de a suferi accidente si sa incurajeze limitarea
consumului. Multi pacienti trebuie sa beneficieze de indrumare la
consulturi de specialitate si la programe specializate de tratament medical
si comunitar.
d. Agentiile de asistenta sociala: Prevalenta problemelor date
de alcool la persoanele care se adreseaza la aceste agentii este
putin cunoscuta. Totusi se stie ca aceste probleme sunt
frecvente la cei ce solicita ajutor social, la oamenii fara camin,
vagabonzi, delicventi, etc.
e. Institutii de invatamant: se mentioneaza in special
prevalenta crescuta a problemelor date de consumul de alcool
la studenti din camine, etc.
f. La locul de munca: se pot aranja interventii la locul de
munca pentru acei ce consuma la locul de munca sau au
probleme date de alcool la locul de munca;
29
g. Sistemul penetenciar: consumul de alcool este legat de o
serie de delicte si crime. Este un loc unde se pot monta astfel
de interventii;
Recapitulare: exista un mare numar de locuri, altele decat cele
pentru tratament specializat, in care persoane cu probleme date
de alcool sunt posibil sa apara. Din acesti indivizi cu asemenea
probleme ce pot fi identificati efectiv, unii pot fi trimisi la
tratament specializat din cauza severitatii problemelor si vor
accepta aceasta. Altii vor refuza sa se duca la tratament sau vor
avea probleme mai usoare. Pentru acestia din urma interventia
scurta este indicata si reprezinta cea mai buna alternativa. Mai
mult, ea este adecvata pentru a fi administrata cat mai aproape
de individ, deci are adresabilitate si accesibilitate foarte buna,
fiind posibil sa fie facuta in diferite locuri, altele decat cele
specializate. De aici necesitatea unei schimbari institutionale in
sensul adoptatii programelor de interventie in aceste institutii.
2. Personalul:
Ce personal este indicat si poate avea responsabilitatea detectiei
precoce si interventiei scurte? Personalul din institutiile si agentiile
mentionate mai sus este indicat cu conditia unui antrenament adecvat sau
a unei experiente care sa garanteze perceperea si asimilarea rapida a
starategiei si tehnicii acestei proceduri. Antrenamentul nu trebuie orientat
asupra problemelor severe, ci spre identificarea problemelor mai usoare,
adecvate acestei interventii. Acest personal poate cuprinde doctori, surori,
lucratori sociali, psihologi, profesori, instructori de terapie ocupationala,
30
gardieni si alt personal din penetenciare sau institutii de corectie,
consilieri in alcoolism, etc.
3. Analiza cost/efectivitate:
Toate aceste interventii sunt facute pentru a reduce povara globala
a problemelor de alcool asupra individului si societatii.
Detectia si interventia sistematica la indivizii cu probleme date de
alcool in mult locuri poate creste la prima vedere costul general al
alcoolismului. Dar daca se considera ca detectia si actiunea timpurie
asupra acestor probleme diminua riscul pentru aparitia unor probleme mai
severe, costul final este mult mai mic. O investitie in acest gen de
interventii se dovedeste mult mai profitabila.
Adecvarea tratamentului la
particularitatile unui individ duce la
scaderea costului tratamentului si la
marirea eficacitatii lui
Se recomanda cu tarie sa se dezvolte un mecanism financiar care sa
sustina terapia scurta atat in afara cat si in contextul sustinerii financiare a
serviciilor medicale sau medicalizate (de ex. asigurari de sanatate).
Comparativ cu costul tratamentului de mai tarziu sau cu costurile
niciunui tratament, interventia scurta este mai ieftina. La fel, tratamentul
rezidential/institutional (spitalicesc) este mai scump decat cel ambulator
pentru cazurile mai putin severe, fara probleme cronice date de alcool.
Pentru cazurile severe, studii riguroase arata ca nu exista o diferenta
notabila intre efectivitatea tratamentelor in functie de loc, intensitate,
31
modalitate, tehnica sau proces. Nu poate fi afirmat ca costul per unitate de
"efect" este disproportionat mai mare la un fel de tratament fata de altul.
Potrivirea indivizilor cu probleme de alcool cu o forma particulara
de tratament creste efectivitatea tratamentului. Aceasta potrivire este
strategia recomandata. Problema cost-efectivitate se pune in legatura de
cum resursele comunitatii de a trata indivizi cu probleme date de alcool
sunt distribuite astfel incat sa beneficieze toti indivizii care au diferite
probleme ri necesita diferite forme de tratament. Aceasta inseamna a
"maximiza efectivitatea". Alocarea resurselor bazata pe o judecata clinica
in ceea ce priveste potrivirea interventiei sau tratamentului la individul in
cauza duce la efec-tivitate.
Totusi, in unele cazuri, cel mai bun tratament pentru o persoana in
anume conditii nu poate fi si cea mai favorabile balanta cost-efectivitate.
Concluzii:
Se recomanda un efort sustinut de stabilire a rolului comunitatii in
implicarea in problemele date alcool, usoare sau medii, cu scopul
de a le reduce sau elimina si astfel de a reduce povara globala a
acestor probleme asupra individului, familiei si comunitatii.
Rolul comunitatii este de:
- A identifica serviciile care sa se ocupe de persoanele cu
astfel de probleme;
- A indruma adecvat persoane catre serviciile specializate;
- A se ocupa de restul persoanelor prin oferirea de
interventii de scurta durata.
Comunitatea trebuie sa gasesca resursele si viziunea de a face
aceasta.

sâmbătă, septembrie 27, 2008

Abordarea psihoterapeutica a familiei alcoolicului

Una din greselile intalnite in terapie este concentrarea asupra schimbarii individuale, omitandu-se faptul ca familia poate fi un factor decisiv al schimbarii .
De aceea terapeutii de familie recurg in primul rand la identificarea si evaluarea sistemica a familiei, pentru ca functionarea globala si sistemica a familiei poate influenta functionarea fiecarui individ in parte .
Terapeutul de familie identifica acele patternuri care functioneaza in sistemul familial si care submineaza incercarea alcoolicului de a-si schimba comportamentul .
Un model de abordare psihoterapeutica e cel propus de Gerald Benett in 1989 si care se bazeaza pe elemente de terapie strategica si structurala de familie .
Ca element de terapie structurala, ierarhia existenta in familie are o importanta majora acolo unde nu este pastrata creandu-se un dezechilibru .Obiectivul terapeutului este de a actiona in functie de acest dezechilibru .Alaturi de terapia de familie structurala se foloseste cu succes terapia de familie strategica pentru ca dependenta de un anumit drog ( in cazul nostru de alcool)este vazuta ca un simptom care mentine homeostazia sistemului familial . Acest simptom este vazut ca fiind modalitatea familiei de a evita schimbarea . Interventia terapeutului consta in intreruperea cercului vicios care se creeaza ajutand familia sa se reorganizeze .
Terapia propriu zisa consta in :
- angajarea familiei in tratarea consumatorului
- acordul alcoolicului este foarte important de obtinut
-fixarea unei intalniri cu intreaga familie .
- terapeutul telefoneaza familiei de fata cu consumatorul de alcool , pentru ca de multe ori acesta refuza sa implice si familia in terapie

Evaluarea
Tehnicile de evaluare constau in identificarea motivelor care au dus la alcoolism , amanunte legate de debut , modalitatea prin care alcoolul a intrat in obisnuinta, identificarea relatiilor apropiate alcoolicului, ce intretine starea de fapt , detalii si proceduri legate de tratament,identificarea oricarui element care poate da informatii despre relatia client-familie .
Folosirea genogramei poate fi relevanta pentru aflarea unor mecanisme legate de consumul de alcool care se repeta in familia acestuia .
Inceputul terapiei tine cont in primul rand de modul cum este afectata familia .
Este foarte important sa se lucreze pe relatia cu parintele de acelasi sex . Se negociaza sarcini specifice cu care trebuie sa se puna de acord amandoi .
Consumatorul de alcool se poate dezintoxica acasa sau intr-un centru de dezintoxicare , perioada care poate declansa o criza familiala , terapeutul avand un rol important in rezolvarea rapida a acestei crize pentru ca este nevoie neaparat de suportul familiei . In situatia in care familia ajunge sa se dezintegreze , pacientul poate face o recadere. Terapeutul asista familia sa treaca peste criza , astfel ca progresul pacientului sa nu fie sabotat .
Schimbarea trebuie urmarita pas cu pas, prin toate fazele prin care trece pacientul :
* Faza de precontemplare
Schimbarea motivationala este sustinuta de ceea ce se intampla in viata clientului. Anumite evenimente de viata pot precipita schimbarea .
* Faza de contemplare .
Este foarte important sa fie constientizat clientul ca are o problema . Clientul este adus in situatia in care conflictul este trait foarte intens .
* Faza de actiune
In aceasta faza are loc luarea deciziei de a-si schimba comportamentul . Terapia este orientata catre punerea in discutie a automatismului comportamentului de consum, a circumstantelor in care are loc consumul de alcool si a situatiilor de risc crescut .
* Faza de mentinere
Acum se consolideaza comportamentul de schimbare ,schimbarile in stilul de viata fiind foarte importante . Se descopera alte nevoi, modalitatile de a le satisface , noi modalitati de a petrece timpul liber .
* Recaderea poate avea loc atnci cand se face centrarea pe evitarea provocarilor in loc sa se faca centrarea pe modalitati alternative de raspuns .

Psiholog consilier Familie-Cuplu , NICULINA CIUPERCA

marți, septembrie 16, 2008

LOCUL INTERVENTIEI SCURTE - Dr. Radu Vrasti

LOCUL INTERVENTIEI SCURTE IN SISTEMUL
DE TRATAMENT AL PROBLEMELOR DATE DE
CONSUMUL DE ALCOOL
Datele de-a lungul timpului arata ca tratamentul alcoolismului a
dorit sa se adeseze cazurilor severe. Initial, tratamentul consta in
administrarea remediilor existente si disponibile atunci cand problemele
date de alcool erau pentru prima oara recunoscute de individul in cauza.
Treptat s-a constatat ca exista si cazuri mai putin severe de
alcoolism, ca problemele pot fi depistate precoce, inainte ca subiectul sa
se planga de ele si ca pot fi utilizate si alte strategii terapeutice. Ele au
fost imprumutate din domeniul bolilor cu mare potential dizabilitant
precum diabetul, tuberculoza sau cancerele, unde efortul diagnostic si
terapeutic s-a deplasat de la formele grave de boala la cele timpurii, unde
depistajul si interventiile rapide prezinta o mai mare eficacitate.
Tratamentul trebuie sa se adreseze problemelor
date de consumul de alcool si nu "alcoolismului"
ca si categorie generala diagnostica
Comitetul Institutului de Medicina a SUA pentru Studiul
Tratamentului si Reabilitarii Serviciilor pentru Alcoolism si Abuz de
Alcool (Institute of Medicine: Broadening the Base of Treatment for
Alcohol Problems, US National Academy of Science, 1990) a considerat
ca principala tinta a activitatilor terapeutice trebuie sa fie “problemele
date de alcool” si nu “alcoolismul” in sine. Acum este bine recunoscut ca
oamenii au diferite feluri de probleme de-a lungul istoriei lor de consum
de bauturi alcoolice, de la probleme acute la cele cronice, de la unele
usoare la altele foarte severe. Deci aceste probleme sunt heterogene.
Fiecare individ poate avea diverse probleme, de intensitate si natura
variabila si aceasta constelatie particulara face ca tratamentul sa
trebuiasca sa fie individualizat fiecarui subiect (personalizat).Subiectul
trebuie informat si facut sa recunoasca problemele pe care le are datorita
consumului sau de alcool si sa formuleze o decizie responsabila,
rezonabila si informata asupra ceea ce este de facut.
Evaluarea problemelor date de alcool se face
multidimensional si se recomanda ca informatiile sa fie
culese in trei dimensiuni:
i) consumul de alcool (cantitate si frecventa);
ii) semnele si simptomele consumului de alcool;
iii) consecintele consumului de alcool.
NU UITA: tratam problemele date de consumul de alcool si nu
alcoolismul in sine.
Problemele date de consumul de alcool sunt
diferite in natura si intensitatea lor, din aceasta
cauza felul tratamentul trebuie potrivit cu
invidiul caruia i se adreseaza
Diversitatea problemelor date de alcool, heterogenitatea lor, cat si
constelatia lor individuala a impus dezvoltarea unei largi varietati de
mijloace, tehnici si strategii de tratament. Astfel, astazi ne aflam in fata
situatiei de a personaliza metoda de tratament, locul tratamentului si
strategia pe termen lung a tratamentului. Acest proces de decizie se
numeste “matching” respectiv potrivirea sau personalizarea tratamentului
la individ si la locul de desfasurare a lui. Dar pentru a putea face
aceasta potrivire trebuie sa existe la diferite esaloane ale comunitatii o
"oferta" terapeutica larga si adecvata.
Responsabilitatea reducerii si tratarii problemelor
date de alcool trebuie raspandita la
diverse institutii si servicii ale comunitatii
Tratamentul alcoolismului a fost vazut mult timp ca un tratament
specializat si responsabilitatea pentru un deznodamant pozitiv a cazut
numai in sarcina tratamentului specializat facut de profesionisti specializati.
Astazi, Comitetul mai sus mentionat recunoaste ca tratamentul
specializat este doar un parte necesara si uneori vitala a tratamentului
alcoolismului.
O reducere efectiva a poverii individului, familiei, comunitatii, etc.
data de problemele generate de consumul de alcool nu poate fi privita
doar prin prisma programului de tratament specializat. Responsabilitatea
reducerii problemelor date de alcool trebuie diseminata larg, implicand un
numar mare de diferite persoane si servicii, si fiecare din aceste esaloane
sau persoane trebuie invatate sa recunoasca astfel de probleme si sa
intervina. Doar in acest fel comunitatea poate interveni pentru a obtine o
reducere efectiva a problemelor date de consumul de alcool.
Diseminarea si largirea comunitara a bazei de tratament a
problemelor date de alcool constituie SISTEMUL COMUNITAR
DE TRATAMENT. Filozofia de baza a acestui sistem este: tipul
serviciilor disponibile pacientului depinde mai mult de felul in
care pacientul este identificat mai intai de catre comunitate si
mai putin de problemele specifice pe care pacientul le are (Shore
& Kofoeld, 1984).
In paginile urmatoare se va descrie pe scurt sistemul comunitar de
tratament al persoanelor cu probleme date de alcool si beneficiile
diferitelor programe componente.
Persoanele cu probleme usoare date de alcool
se prezinta de obicei la reteaua primara de
ingrijire a sanatatii acuzand simptome somatice
sau probleme familiale. La acest nivel
trebuie sa se identifice precoce acesti indivizi si
sa li se asigure o interventie rapida si efectiva.
Studii epidemiologice efectuate in populatia generala au relevant
ca, desi exista unele persoane care au probleme multiple si severe date de
consumul de alcool, mult mai multe persoane au doar putine probleme de
acest fel. Cel mai des, astfel de persoane se adreseaza pentru problemele
lor individuale de sanatate, precum “probleme gastrice” sau pentru
“nervi”, sau pentru “problemele lor familiale”, retelei medicale primare,
respectiv medicului de medicina generala sau medicului de familie.
Astfel, identificarea, recunoasterea si tratarea lor se poate face la nivele
primare ale asistentei medicale prin "metode de screening/de detectie" si
"interventii scurte", adica fara sa fie necesara trimiterea la un specialist.
S-a constat ca interventia scurta este eficace pentru un numar mare
de cazuri cu probleme de alcool. Mai mult, multe din aceste persoane
refuza sa fie trimese in sectii specializate pentru tratament. Fara aceasta
noua viziune, de interventie scurta, multe din acest cazuri ar fi pierdute si
ar aparea din nou cand aceasta faza adecvata de tratament a fost pierduta
sau depasita.
PROBLEMELE DATE DE ALCOOL
Fig. 1: Spectrul de raspuns la problemele date de alcool.
In Fig. 1 triunghiul reprezinta populatia unui teritoriu cu spectrul
problemelor date de alcool pe care le poate avea aceasta populatie. In
functie de severitatea acestor probleme apare evident felul de interventie:
nimic
usor
moderat
evident
sever

LOCUL INTERVENTIEI SCURTE - Dr. Radu Vrasti

LOCUL INTERVENTIEI SCURTE IN SISTEMUL
DE TRATAMENT AL PROBLEMELOR DATE DE
CONSUMUL DE ALCOOL
Datele de-a lungul timpului arata ca tratamentul alcoolismului a
dorit sa se adeseze cazurilor severe. Initial, tratamentul consta in
administrarea remediilor existente si disponibile atunci cand problemele
date de alcool erau pentru prima oara recunoscute de individul in cauza.
Treptat s-a constatat ca exista si cazuri mai putin severe de
alcoolism, ca problemele pot fi depistate precoce, inainte ca subiectul sa
se planga de ele si ca pot fi utilizate si alte strategii terapeutice. Ele au
fost imprumutate din domeniul bolilor cu mare potential dizabilitant
precum diabetul, tuberculoza sau cancerele, unde efortul diagnostic si
terapeutic s-a deplasat de la formele grave de boala la cele timpurii, unde
depistajul si interventiile rapide prezinta o mai mare eficacitate.
Tratamentul trebuie sa se adreseze problemelor
date de consumul de alcool si nu "alcoolismului"
ca si categorie generala diagnostica
Comitetul Institutului de Medicina a SUA pentru Studiul
Tratamentului si Reabilitarii Serviciilor pentru Alcoolism si Abuz de
Alcool (Institute of Medicine: Broadening the Base of Treatment for
Alcohol Problems, US National Academy of Science, 1990) a considerat
ca principala tinta a activitatilor terapeutice trebuie sa fie “problemele
date de alcool” si nu “alcoolismul” in sine. Acum este bine recunoscut ca
oamenii au diferite feluri de probleme de-a lungul istoriei lor de consum
de bauturi alcoolice, de la probleme acute la cele cronice, de la unele
usoare la altele foarte severe. Deci aceste probleme sunt heterogene.
Fiecare individ poate avea diverse probleme, de intensitate si natura
variabila si aceasta constelatie particulara face ca tratamentul sa
trebuiasca sa fie individualizat fiecarui subiect (personalizat).Subiectul
trebuie informat si facut sa recunoasca problemele pe care le are datorita
consumului sau de alcool si sa formuleze o decizie responsabila,
rezonabila si informata asupra ceea ce este de facut.
Evaluarea problemelor date de alcool se face
multidimensional si se recomanda ca informatiile sa fie
culese in trei dimensiuni:
i) consumul de alcool (cantitate si frecventa);
ii) semnele si simptomele consumului de alcool;
iii) consecintele consumului de alcool.
NU UITA: tratam problemele date de consumul de alcool si nu
alcoolismul in sine.
Problemele date de consumul de alcool sunt
diferite in natura si intensitatea lor, din aceasta
cauza felul tratamentul trebuie potrivit cu
invidiul caruia i se adreseaza
Diversitatea problemelor date de alcool, heterogenitatea lor, cat si
constelatia lor individuala a impus dezvoltarea unei largi varietati de
mijloace, tehnici si strategii de tratament. Astfel, astazi ne aflam in fata
situatiei de a personaliza metoda de tratament, locul tratamentului si
strategia pe termen lung a tratamentului. Acest proces de decizie se
numeste “matching” respectiv potrivirea sau personalizarea tratamentului
la individ si la locul de desfasurare a lui. Dar pentru a putea face
aceasta potrivire trebuie sa existe la diferite esaloane ale comunitatii o
"oferta" terapeutica larga si adecvata.
Responsabilitatea reducerii si tratarii problemelor
date de alcool trebuie raspandita la
diverse institutii si servicii ale comunitatii
Tratamentul alcoolismului a fost vazut mult timp ca un tratament
specializat si responsabilitatea pentru un deznodamant pozitiv a cazut
numai in sarcina tratamentului specializat facut de profesionisti specializati.
Astazi, Comitetul mai sus mentionat recunoaste ca tratamentul
specializat este doar un parte necesara si uneori vitala a tratamentului
alcoolismului.
O reducere efectiva a poverii individului, familiei, comunitatii, etc.
data de problemele generate de consumul de alcool nu poate fi privita
doar prin prisma programului de tratament specializat. Responsabilitatea
reducerii problemelor date de alcool trebuie diseminata larg, implicand un
numar mare de diferite persoane si servicii, si fiecare din aceste esaloane
sau persoane trebuie invatate sa recunoasca astfel de probleme si sa
intervina. Doar in acest fel comunitatea poate interveni pentru a obtine o
reducere efectiva a problemelor date de consumul de alcool.
Diseminarea si largirea comunitara a bazei de tratament a
problemelor date de alcool constituie SISTEMUL COMUNITAR
DE TRATAMENT. Filozofia de baza a acestui sistem este: tipul
serviciilor disponibile pacientului depinde mai mult de felul in
care pacientul este identificat mai intai de catre comunitate si
mai putin de problemele specifice pe care pacientul le are (Shore
& Kofoeld, 1984).
In paginile urmatoare se va descrie pe scurt sistemul comunitar de
tratament al persoanelor cu probleme date de alcool si beneficiile
diferitelor programe componente.
Persoanele cu probleme usoare date de alcool
se prezinta de obicei la reteaua primara de
ingrijire a sanatatii acuzand simptome somatice
sau probleme familiale. La acest nivel
trebuie sa se identifice precoce acesti indivizi si
sa li se asigure o interventie rapida si efectiva.
Studii epidemiologice efectuate in populatia generala au relevant
ca, desi exista unele persoane care au probleme multiple si severe date de
consumul de alcool, mult mai multe persoane au doar putine probleme de
acest fel. Cel mai des, astfel de persoane se adreseaza pentru problemele
lor individuale de sanatate, precum “probleme gastrice” sau pentru
“nervi”, sau pentru “problemele lor familiale”, retelei medicale primare,
respectiv medicului de medicina generala sau medicului de familie.
Astfel, identificarea, recunoasterea si tratarea lor se poate face la nivele
primare ale asistentei medicale prin "metode de screening/de detectie" si
"interventii scurte", adica fara sa fie necesara trimiterea la un specialist.
S-a constat ca interventia scurta este eficace pentru un numar mare
de cazuri cu probleme de alcool. Mai mult, multe din aceste persoane
refuza sa fie trimese in sectii specializate pentru tratament. Fara aceasta
noua viziune, de interventie scurta, multe din acest cazuri ar fi pierdute si
ar aparea din nou cand aceasta faza adecvata de tratament a fost pierduta
sau depasita.
In fig. 1 se prezinta "spectrul problemelor date de alcool" in populatia
generala.
PROBLEMELE DATE DE ALCOOL
Fig. 1: Spectrul de raspuns la problemele date de alcool.
In Fig. 1 triunghiul reprezinta populatia unui teritoriu cu spectrul
problemelor date de alcool pe care le poate avea aceasta populatie. In
functie de severitatea acestor probleme apare evident felul de interventie
nimic
usor
moderat
evident
sever

miercuri, septembrie 10, 2008

Confesiunile unui toxicoman (XII)-Dan B. Tivu

BALACEANCA V
Sunt invoit sa aduc talon pensie si copie dupa buletinul de identitate. Le aveam la mine dar de ce sa nu fac o plimbare ? La Obor dupa tigari PLUGARUL apoi in Bucurestii Noi sa iau niste lucruri si televizorul.
Cei mai nebuni sunt aceia care nu stiu ca sunt nebuni. La Balaceanca toti stiu ca se intampla ceva cu ei. Ceilalti, nebunii de afara, sunt mai periculosi nu numai pentru ca sunt liberi ci si pentru ca se considera normali. Realitatea, daca sunt constienti de ea, o cunosc doar ei. Noi, ceilalti de dupa gratii, traim in ireal (se spune) cu himere. Realitatea este ceea ce considera majoritatea ca trebuie sa fie. Nu neaparat lucrul cel mai bun si nici macar lucrul cel mai logic, ci ceea ce s-a adaptat dorintei colective. In ceea ce ma priveste vad realitatea, normalul, dar nu ma pot impiedica sa fiu ireal, utopic si sa observ toate neajunsurile reale si “normale” in care se scalda majoritatea. Nu vreau sa fiu asa.
Volumul de fata se doreste a fi, pe langa un manual al dependentei (declarat initial) si o relatare a lumii (atat de putin cunoscute) din care fac eu parte; putin cunoscuta si tot mai numeroasa. Vesti din lumea penitenciarelor au mai fost date (beletristica, film) dar din cea a azilelor, spitalelor de psihiatrie, nu. Nimeni nu a reusit sa paraseasca un asemenea loc si sa si scrie despre el.
In alta ordine de idei. Intr-un articol ce se dorea de senzatie, un destept sustine ca in abdomen se afla un al doilea creier. Fals. Pentru ca abdomenul – si nu numai el – este strabatut de nervi si are centru nervos are senzatii care pleaca nu spre creierul “abdominal” ci spre unicul real. Acesta ia deciziile. A sustine existenta creierului abdominal este egal cu a sustine existenta creierului hepatic, pancreatic…
Miercuri, 20 febr. Azi s-a internat Nicu Durdun. L-a adus Drina, sotia. Cu el am mai fost vecin de salon, chiar de pat. Sotia lui a fost angajata de E.la spitalul ce-l conducea atunci cand ea nu mai putea face fata la supermagazinul STEFAN. Este si acum acolo. Exemplu de corectitudine, muncitoare, sufletista, multa charisma.
Ieri si-a luat pensia si Mihai Oancea. Mi-a cumparat de la tiganii din Obor un telefon mobil Nokia (de furat). 300.000. M-ar mai costa cartela de reancarcare circa 400. Am mai planificat pentru Martisor inca 200. Sunt 20 de femei (in interior si in exterior).
Acum, ora 11,00, vin pentru a treia oara la clubul spitalului unde sper sa intalnesc cativa narcomani insotiti de psiholog (psihoterapie de grup) cu care sa schimb niste impresii.
M-a vizitat, pentru a doua oara, Teodor. Fara sa stie ca pana si amintirea lui ma deranjeaza desi, stiu, este bolnav independent de vointa lui. Imi imaginez ranjetul sarcastic din coltul gurii, ramjet care il tradase in tramvai cand vazuse un cersetor fara success la public. Acelasi zambet in el, de data asta gandindu-se la mine. As fi in stare sa renunt la frigider numai sa nu-l mai vad. Asta am si facut pana la urma.
Miercuri, 27 febr. Nicu Durdun vrea sa se pensioneze medical. Il costa 5 milioane si nu cred ca este o gresala dupa cum arata si dupa ce face. Si fara bani ar putea fi pensionabil. Materialiceste vorbind, nu mai este in stare sa lucreze (sa se angajeze) si o pensie i-ar fi de folos familiei. Locuinta de serviciu dintr-un camin de nefamilisti vor trebui s-o cumpere cu 3 mii de dolari. Vor fi probleme mari pecuniare si Nicu se va apuca si mai serios de baut. De fapt el n-a fost niciodata “bogat”, creierul fiind Drina. Acum, in spital, bea cafea non-stop. De cele mai multe ori toxicomanii (am vazut la etilismul cronic) care sunt internati si obligati la abstinenta trec pe alt toxic (neangradit de lege) cu aproape acelasi efect daca este luat in cantitati mai mari. Ceea ce produce un efect similar in sistemul recompensator al creierului. Nicu are si o mare doza de infantilism tradus prin preocupare excesiva (si exclusiva) pentru radioul-tranzistor sau telefonul mobil la care nu mai poate vorbi decat daca este chemat (apelat). Astea sunt, deocamdata, jucariile lui. In plus, logoree, vocea ridicata, lapsusuri si o agitatie nefireasca. Povesteste (repovesteste) fapte pe care le-a mai narat de cateva ori. Mi-a dedicat si o poezie fara cap si coada, o aberatie.
Relatiile interpersonale dintre pacienti sunt, adesea, jenante, coplesitoare. Nu si pentru mine. Nu ma atinge ce vad. Seninatatea imi aduce indiferenta si fata de homosexuali – o boala. Iti dai seama fie dupa gesturile de dragalasenie ce le schimba intre ei, fie bancuri fara perdea, fie apropouri impudice.
Cand suntem foarte tineri, pana spre 30 de ani, ne intereseaza cel mai mult “ambalajul” (asa cum pe copii mici ii intereseaza mai mult ambalajul ciocolatei decat continutul) si semnele exterioare ale semenului. Cum este imbracat, dezbracat cat de decorativ este. Ambalaje. Care, de cele mai multe ori, nu spun adevarul despre “continut”. Nu mult mai tarziu incepem sa punem accent pe intelect. Calitatile morale, constiinta, sufletul le cauti abia in al treilea rand (si ultimul) cand – la batranete – nu prea mai are rost sa alegi pentru ca faptul de a alege a fost deja consumat. Te-au invatat succesele dar, mai ales, esecurile ca este mai important un suflet frumos decat un corp (ambalaj) frumos. Un suflet innegrit, rece, inchis ma poate interesa doar ca o curiozitate. Cine este mai bogat ? Miliardarul care isi imagineaza mereu alte metode de a “face bani” sau ciobanul din varf de munte care are lumea la picioare multumindu-se cu un codru de mamaliga, cas, urda (nu cunoaste caviarul).
Dr. P.C. trimite o asistenta dupa mine. Vrea sa transfere la etajul nostru un pacient din pavilionul “special”. Acolo nu mai poate ramane pentru ca i-a revoltat pe toti (inclusiv pe pacienti) si risca sa ia bataie. Ajuns sus, in salonul nostru, nici nu vrea sa auda de ramanere in spital. Vrea sa plece neaparat. Ii spun ca plecarea poate insemna moarte, ramanerea poate fi viata. Si ii explic. Nu intelege. Voi afla – cercetandu-mi dictionarul – ca heroina este un analgesic formidabil, mai tare ca orice drog. In primele secunde simti ca te apuca o ameteala agitata dupa care urmeaza o senzatie confortabila de incremenire. Pentru cateva ore. Cat il priveste pe pacientul nostru, ii sunt chemate rudele. Pleaca.
Miercuri, 6 martie. Iar a fost T. in vizita. Mi-a adus volumul Marinei Voica (solista de muzica usoara). “Zbor intrerupt” – trista poveste a iubitului ei, ghitarist de succes mort din cauza alcoolului
Vineri, 8 martie. Am recitit “Zbor intrerupt”. De retinut doua fragmente din text. “De vreme ce simti, de vreme ce vezi ca prabusirea reancepe, de vreme ce n-ai facut, inca, gestul fatidic, de ce nu te opresti acum, cand mai este timp ?”
“- Nu ma opresc pentru ca…Pentru ca, mintal, sunt gata beat chiar mai inainte de a incepe sa beau. Pentru ca toate astea seamana cu o criza care coace cateva zile si mai apoi crapa ca un buboi, maturand totul in calea ei. Pentru ca, la drept vorbind, sunt bolnav”.
Tot din “Zbor interrupt”: “Un tanar calugar, trecand prin fata casei locuite de o vaduva, este insfacat de aceasta. Vaduva il inchide in casa si ii zice: nu te voi lasa sa iesi de aici decat daca faci dragoste cu mine, ori daca bei vin, ori daca imi ucizi capra. Tanarul calugar, inspaimantat, nu stie ce sa raspunda; fiindca a facut juramant de castitate nu poate face dragoste, fiindca a facut juramant de cumpatare nu poate bea vin, dar mai cu seama el nu poate lua viata, indiferent despre ce viata este vorba. Cum, insa, trebuie sa aleaga, dupa multa chibzuinta hotara ca bautul vinului este cel mai mic dintre pacate. Bau vin, iubi femeia, ucise capra.”
Sambata, 9 martie. In fiecare dupa amiaza imi incep programul cu stirile de pe PRIMA (18,00), PRO TV (19,00). PRIMA este singura care-mi da informatii despre ce ma intereseaza (drog) Asa am aflat numele unuia dintre psihologii pavilionului post-cura. Aurel Tudora. Doresc sa-l intalnesc dar, pentru asta, trebuie sa fac in asa fel incat sa-I cada in mana o scrisoare. Pe care am conceput-o dupa cum urmeaza:
Stimate domnule Tudora,
Motto: “Daca ar exista un guvern care ar avea interesul sa-si corupa guvernatii (pentru a-I putea manipula mai usor) n-ar trebui decat sa incurajeze folosirea hasisului.” (Baudelaire)
Va scriu de pe sordidul pat de spital. Intre varsta de 40 si 50 de ani am “reusit” sa ajung dependent de alcool iar de la 50 de ani la 60 – alcoolic abstinent. Fara nici cea mai mica resuta (recadere). In aceasta perioada m-am documentat asupra bolii alcoolismului (etilismului cronic) – si cu ajutorul prietenilor de la Alcoolicii Anonimi – asa cum ar fi facut orice bolnav. Asta in prima etapa. In a doua m-am avantat mai departe prin studierea altor dependente (“toxice” sau nu). Cu ajutorul Dictionarului Psihologic Larousse si a “Toxicomaniilor” fratilor Porot, prin experientele mele si ale altora, am conceput un volum ce contine cca 200 pagini. Rodul a 6 ani de munca si tot atatea redactari, ani petrecuti – cu intermitente – in Balaceanca din lipsa altui domiciliu. Daca sunteti interesat sa aflati mai multe dati-mi de stire asupra unei zile si a unei ore de intalnire la clubul spitalului. De la etajul III al blocului privesc cum cei in stare sa mai joace un fotbal – reabilitati cat de cat - ies, pentru scurta vreme, din carapacea gandurilor si a peretilor ce ii despart de lumea larga sa mai ea o gura si o privire de aer si lumina”
Al Dvs. D.A.N.
Nu cred ca m-as putea numi paranoic daca as afirma ca nu m-ar mira daca guvernantii niciunei natiuni nu sunt cu adavarat interesati in starpirea drogurilor. Pentru ca ceea ce vad aparand in rafturile librariilor, chioscurilor, tarabelor cu carti si reviste cat si pe marile si micile ecrane sau in muzica – tot drog se numeste, tot dependenta (nociva) aduce si tot atata indobitocire ca si drogul sus pomenit.
Cu atat mai mare este nenorocirea cu cat sunt din ce in ce mai putini cei care isi dau seama. Iar aceasta dependenta de care “beneficiaza” tot mai multi tineri (si nu doar tineri) s-ar putea spune ca este benefica (fara ghilimele) celor putini dar lacomi pentru a intampina cat mai slaba rezistenta.
Cu cat competitia pentru reusita, existenta sau, macar, supravietuire este mai acerba, cu atat este mai numeroasa categoria celor cazuti. Iar cei ce-si pierd mintile se elimina singuri (“ajutati”, fireste) din competitie.
O institutie nonguvernamentala incoruptibila, cu resurse materiale proprii, ar fi cea mai indicata sa se ocupe de cei pe cale sa devina perdanti. In special, asa cum religia este acum predata in scoala, tot atat de importanta ar trebui sa fie ora de predare a toxicologiei. Tot ce reprezinta dependenta nociva pentru individ. Lucruri despre care nu se vorbeste dar despre care eu am vorbit si o voi face. Nu este suficient sa fi specialist ci sa pui mult suflet
Joi, 21 martie. Mihai Oancea s-a intalnit cu fiul sau. Acesta a vandut apartamentul, a cumparat casa la curte si-si ia tatal cu el. Bietul Mihai, de cand tot asteapta.
Miercuri, 27 martie. Aseara, la stirile PRO TV, apoi radio BBC, aflu ca in Romania 1 din 10 elevi se drogheaza. Imi aduc aminte de exemplarele din “Toxicomaniile” impartite de mine la patru licee din capitala. Tot de la stiri aflu ca se preconizeaza ca, incepand cu urmatorul an scolar, sa fie predate notiuni generale despre sanatatea mentala. Cand ma gandesc ca toate diligentele mele pe langa dr. C.P., psiholoaga Alexandrescu, psihologul Tudora n-au dus la nimic.
Vineri, 29 martie. Ca si acum doua saptamani (cand mi-au trimis un narcoman cu care n-am putut colabora), dr. C.P. mi-l trimite pe Bruno. Sa fi ajuns eu in fericita situatie sa se aiba incredere in mine de catre medic ? Bruno a venit insotit de parinti. Pentru dezintoxicare (politoxicomanie): heroina si alcool. In urmatoarele zile voi afla mai multe.
Dumineca, 31 martie. Bruno are 28 de ani. Ciudat, totusi, cat de infantil a ramas. A terminat liceul. Inca este casatorit. Dar i-au despartit parintii fetei cand au aflat ca tanara pereche se drogheaza. Si, dupa ce ambii au trecut pe la dezintoxicare (pavilionul XVI Obregia) si, tot impreuna, pe la pavilionul post-cura Balaceanca, el a ramas singur. Nu mai stie nimic despre consoarta. Tatal este resident in Germania, divortat de mama lui Bruno. Ea locuieste cu fiul cel mare, chirurg, Bruno se simte singur, parasit. Chiar este. Nu se mai drogheaza (cu narcotice) dar s-a apucat de bautura.
De cum a venit a fost trecut pe somnifere. Nu mananca, abia daca mai fumeaza. Am apucat, totusi, sa-i explic cu ajutorul Toxicomaniilor si Dictionarului. Cu unele pasaje din manuscris.
La BBC este mediatizata “Omul recent” a lui H.R.Patapievici. Daca nu maine (luni) atunci la pensie (marti) trebuie sa o procur.
Marti, 2 apr. Ieri, la 6 dimineata inainte sa plec, in timp ce ma pregateam doar la lumina becului de veghe de pe hol (cum fac mereu ca sa nu-I deranjez), Bruno (nu reuseste inca sa doarma normal) ma roaga in soapta sa-I aduc si lui o sticluta de Palinca de Bihor. Fiindca ceilalti trei dormeau nu am mai comentat si i-am promis. De unde ieri, la inceputul noptii, ma rugase sa-I dau Diazepam (eu nu le iau) ca sa poata adormi. E limpede ca nu sevrajul (intarcarea) actioneaza. Peste asta a trecut cu ajutorul somniferelor (care creeaza dependenta). Pe bietul copil (da, copil fata de mine; ca mentalitate, varsta, nivel de informatie) il muncesc gandurile. Stie ca se afla intr-o situatie grea, e speriat ca nu mai gaseste o fata si pentru el, ca este singur…I-am dat sa inghita 5 Diazepam (ca sa echivaleze un soporific puternic, fenobarbital). La intoarcerea mea m-a intrebat daca i-am luat ce-mi ceruse; o vreme umblasem prin curtea spitalului sa aleg vreun ambalaj de tarie (erau destule) ca sa-l pacalesc. Am renuntat: nu se fac asemenea farse bolnavilor psihici. Nici efectul placebo nu i-l puteam provoca. Asa ca m-a rugat sa-I imprumut 20.000. Nu i-am dat. Imi cere cartela de telefon fix si i-o dau. Consum de 8 mii: o fi rugat vreun prieten sa-I aduca ce nu i-am adus. Imi spune ca a incercat sa-si convinga fratele si mama sa-l scoata din spital. Slabe sanse: sa-l supravegheze in spital, nu ei. Imi aduce, tot el, pasta de dinti nemteasca, neanceputa. L-am trimis la plimbare. Asta a facut, s-a dus prin curte. La 19,3o, cand a venit asistenta cu tratamentul, inca nu se intorsese. Cand, totusi, a venit, nu reuseste sa doarma. Ii dau Rudotel.
Tot azi, pe la 11,00, Oancea a fost gasit mort. In patul si salonul lui. A luat un pumn de pastile. Ca si mine, n-avea unde locui. Nu s-au implinit nici doua saptamani de la promisiunea fiului ca va avea grija de tata. Intre lucrurile lui Mihai s-au gasit medicamente cat sa aprovizionezi o farmacie. Ceasul de mana, 250 de mii, mobilul au fost luate (cu proces verbal) spre a fi date fiului. Unica mostenire. Se saturase de viata si plecase. Numai cateva luni sa mai fi asteptat…in mod sigur l-as fi luat cu mine. Se va vedea unde.
Cu Bruno nu-I nimic de facut. La 30 de ani are mintea unuia de 15. Nu poate dormi noaptea, nu mananca aproape nimic, se gandeste ca este batran, ca este singur in garsoniera de pe Oltenitei. Am inteles ca si-a vandut din lucruri (au mai facut-o si altii) si garsoniera lui arata deplorabil (si mie imi era sila sa intru in a mea – sau a lui T.). Tatal, venit din Germania, i-a cumparat canapea noua, i-a inlocuit robinetele la baie si bucatarie. Aici, in spital, nu-si spala strachinile din plastic imprumutate de mine, coji de paine pe noptiera. Are o scuza, totusi. Tatal i-a parasit in 1987 cand Bruno avea 15-16 ani. Crescut, cand era varsta mai periculoasa, fara tata, cu o mama frivola (am vazut-o si am recunoscut tipul). Vine sa-si vada fiul (totusi) o data pe saptamana, cu masina proprie (capacitate cilindrica mare – consuma mult, se plange dama). Voi incerca sa-I vorbesc: daca nu-si ia fiul langa ea il va pierde curand. Dar, pentru ca nu lucreaza nicaieri, este comoda… ma indoiesc ca o va face.
Sambata, 6 aprilie. Ieri Bruno s-a imbatat. Dupa ce dormise in alt salon, la un “prieten”. Am depistat persoana si i-am sugerat sa-l lase in pace ca sa nu dea de belea. Bruno, beat, a acostat o asistenta. L-au bagat la izolator, camera 12, sub cheie.
Marti, 9 aprilie. Ieri l-au externat pe Bruno. Dupa ce l-au fugarit prin toata curtea, inclusiv unul dintre portari pe bicicleta. N-am avut aparat de filmat. Abia scapat din camera 12, iar a baut. Si-a cumparat-o cu banii celor din pavilionul post-cura pe care ii cunostea.
In patul in care stationase Bruno se afla acum arhitectul Mazilu. Cred ca a fost architect dar acum vorbeste numai despre carciumile in care ii placea sa-si lase banii (si sanatatea) si despre persoanele si personalitatile pe care le intalnea. Se uita mereu la niste fotografii color (10/10 cm –comandate la dimensiunea asta pentru a-si aminti cum arata si cine era in urma cu numai cativa ani) in care apare un barbat frumos, surazator, cu mustata, de vreo 40 de ani (leit Luigi Ionescu, cantaretul lalelelor). Intrebandu-l cine este persoana imi raspunde ca este chiar el. Fotografii facute in 1991 (data inscrisa pe verso). Din barbatul increzator in viata, cu charisma, in costum si cravata, mai vad acum doar un personaj de 65-70 de ani, complet albit, cu pareza stanga mana-picior, in pijama. Acum, la 54 de ani declarati de mama, este pensionat medical, tot ce avusese bun in cap pierise. Odata cu speranta. Incearca sa citeasca (l-am surprins privind in gol sau aplecat peste PORTICELE SI MITOLOGIA
Uita unde-si lasa lucrurile sau ce are de facut. Mers tarsait (taraste piciorul stang, nu are curaj sa paseasca fara baston). Dr. R.C. imi spune ca Cezar (Mazilu – eu ii spun Don Sizar) este schizofrenic. Zic eu: doar daca alcoolismul poate duce la schizofrenie. De ce nu ? Eu nu am fost la un pas de epilepsie in trecutul nu prea indepartat ?
Prima aparitie a lui Cezar in salon, alaturi de o femeie nu cu mult mai varstnica, ma facuse sa-I cred sot si sotie. Acum, recent, a trebuit sa-l ajut sa dea un telefon de pe fixul de la poarta propriei mame dar nu mai stie decat primele trei cifre si Cecilia (mama). Adresa, numai bd. 1 Mai. La INFORMATII ii da numarul complet. Apoi ii cumpar trei pachete de tigari. Daca nu a vrut nimeni din personalul spitalului sa-I caute in fisa numarul de telefon; aici nimeni nu misca un deget fara ciubuc. In loc sa-I dea ajutor, Tanta l-a facut nesimtit ca a deranjat-o
Cat priveste asistentele sectiei le-am impartit in trei-patru categorii. Ina, Vali si Gina sunt mereu apropiate de bolnavi, mereu cu zambetul pe buze. Au chemare pentru meseria asta. In genul maicutelor calugarite pe care le-am vazut la capataiul muribunzilor – neurochirurgie – Bagdazar. Alta categorie: Geta, Mihaela, Cristina, Micsunica (sefa) sunt pe toane. In functie de starea sufleteasca si problemele personale. Cand calme, calde, apropiate, cand nervoase, reci, distante. Dar cele care, categoric, si-au gresit meseria sunt Tanta si Micsunica (fosta bibliotecara – de ce n-o fi ramas acolo ?). Cea de a doua este sora celor doi infirmieri ai sectiei, Gica si Ilie. Primul este cumsecade, total opus celuilalt. Aceasta din urma categorie de asistente, mereu nervoase, intepate au siguranta ca nu suntem demni de ele. Brutale, toape.
Nicoleta. O categorie aparte. Pastreaza distanta fara a fi distanta. Nu-I obtii usor zambetul desi stie sa si zambeasca. Corecta. Nici calda, nici rece. S-ar putea zice o “stiinta exacta”. Asa si trebuie sa fie un asistent medical model. Poate i-ar fi prins bine si specialitatea chirurgie. Decorativa peste poate, fotogenica (gen fotomodel). O si stie ! Isi cunoaste valoarea dar nu arata ca o stie. Si bine face ! Celelalte (cu calitati si defecte) sunt mici copile. Este si foarte constienta de impresia pe care o lasa. Dar nimic extravagant, excentric, exotic. Caut mereu un cuvant (unul singur) care sa I se potriveasca. Nu-l gasesc. Cand se va intampla revin. Merita, ca imi sta pe limba.
Dumineca, 14 aprilie. In curtea spitalului am intalnit-o pe Doina (fosta prietena a lui Narcis – alcoolic din salonul meu la prima internare – decedat la 35 de ani; il tin minte pentru ca si-a dat foc la patura cu tigara din gura). Doina imi prezinta o mapa din piele neagra pe care vrea 50 de mii. A ramas fara bani si tigari si mama ii vine la sfarsitul saptamanii viitoare. Cat p-aci s-o refuz dar, brusc, mi-aduc aminte ca nepotu-mi implineste o varsta. 20. Acum am in ce sa-I dau scrisorica si poemul “If” pe care I l-am mai dat cand era prea devreme.
Vineri, 19 aprilie. In excursie la spitalul Obregia, intrunire AA. Cumpar doua cartele telefon fix, 30 “Plugarul”, doua “Maro” cu filtru, Crossmen (dupa barbierit), Malizia (deodorant), Dicarbocalm, alimente. Ieri, joi, a fost in vizita, la Cezar, Cecilia.
Marti, 30 aprilie. Suntem 5 insi in salon. Cezar (Sizar), Mitica, Traian, Gabi si eu. Decan (si de varsta). Mitica pretinde (si cred) ca nu mai bea de 5 ani. Dar a dat-o pe pliculete cu nes (bautura a dat-o). In schimb Traian este vesnic agitat. Nu poate sta locului o clipa. Si nu poate dormi noaptea. De aceasta profita infirmierii. L-au pus in echipa de curatenie: la 6 dimineata Traian pune mana pe matura, teu cu carpa. Salon dupa salon. Dupa ce termina merge si la bucataria spitalului sa dea o mana de ajutor voluntar. Nu bea cafea sau nes. Lui Traian, zic eu, ii lipseste drogul. Mai in gluma, mai in serios ii propun un pliculet de nes. Baiat cuminte, ascultator il ia. Sa fi fost autosugestia, sa fi fost efectul real al cofeinei asupra sistemului nervos central, al sistemului recompensator, al centrilor placerii ? Cert este ca s-a potolit. Poate sa stea in pat mai multe ore.
Luni, 6 mai. Au trecut cateva zile de cand Traian nu mai este agitat. Chiar doarme noaptea. Atat de bine ca infirmirii au simtit pe pielea lor: renunta sa-l trezeasca la curatenie si au ales pe altul.
Sambata, de Inviere, de pe la 22,00, am urmarit pe PRIMA slujba de la malul marii. Am dat infirmierei Mariana care se ducea la biserica de vizavi sa ia lumina – sa aduca cate o lumanare aprinsa fiecarui pacient (din cei 25) si sa aprinda acolo altele pentru sufletele alor mei, vii sau morti. Cele 5 batrane de la salonul 5 m-au rugat sa le las lor radioul cu baterii sa asculte slujba de la Patriarhie. Fericeam, astfel, femeile in varsta, nedeplasabile care, nu se stie, vor mai prinde multe Invieri ? Le-am lasat si cateva Piafen si aspirina pentru dureri reumatice si artritice.
In prima zi de Pasti – oua rosii si cozonac, o bucatica de miel in stufat. Le-am telefonat lui E. la Sinaia, lui Viorel (AA) si Costica S. pentru un “Hristos a inviat !” Le-am pus batranelor, pe casetofon, meloterapie: Clayderman, Olfield, Vanghelis – tot ce aveam de la Costica. Si pentru ca Mariana auzise acordurile ANOTIMPURILOR lui Vivaldi, I le-am imprumutat. Nu de alta dar cei doi flacai pe care ii are sa stie ca exista si altceva decat manele.
Ma tot gandesc: oare a cata internare a mea sa fie asta, caci aproape ca le-am pierdut sirul. Si cate zile vor fi insumat internarile asteptand ceva mai mult si mai bun decat aceste ziduri ? Poate repet: sa desfiintez “astept” si, odata cu el, “sub asteptari” si “peste asteptari” ? Ma intorc la Jurnalul Fericirii al lui Steinhard, evreul crestinat si ingropat de viu in temnitele comuniste, ca atatia alti martiri ai neamului – precum Coposu. Suna a limbaj de lemn dar eu chiar cred ce spun; nu ma pot compara cu ei insa mi-au fost invatatura si mi-au dat curaj postmortem. “Toate le putem afla” spune Steinhard. “Toate le putem cunoaste, le putem invata. Numai suferinta nu. Credeam ca stiu ce este suferinta, ca nu mai pot avea surprize. Ca am mers pana la capat. Dar de unde ? Suferinta este vesnic noua, puternica la infinit, orisicand proaspata.”
“Ajutor rational nu pot primi de nicaieri. Stupefiantele, alcoolul, erosul, mangaierile prin iluzii sau manii sunt temporare ba si supuse capriciilor timpului care le degradeaza. Monotonia agraveaza suferinta, monotonia exaspereaza pana si cele mai bune intentii, oboseste compatimirea, isca sila.”
“In salonul de spital, in celula inchisorii…fac un bilant: am intrat orb, cu vagi strafulgerari de lumina dar nu asupra realitatii; ci interioare, strafulgerari ale beznei care despica intunericul fara sa-l risipeasca. Si ies cu ochii deschisi. Am intrat nemultumit, ies cunoscand fericirea, am intrat nervos, suparacios, sensibil la fleacuri, ies nepasator, soarele si viata imi spuneau prea putin, acum stiu sa gust fericirea (felioara de paine cat de mica); ies admirand mai presus de orice curajul, demnitatea, onoarea, eroismul; ies impacat: cu cei carora le-am gresit, cu prietenii si dusmanii mei, ba chiar cu mine insumi. Multumesc sincer, fagaduiesc serios. Dar cati n-au multumit si n-au fagaduit ? Gandul acesta nu ma clatina totusi pentru ca EXPERIENTA CELORLALTI NU ESTE TRANSMISIBILA”
Incet, incet si din ce in ce mai bine am observat ca cel pe care Dumnezeu l-a iubit cu adevarat, modelele, au trebuit sa sufere mai intai.”
“Oamenii care au ceva de spus si de facut nu sunt opriti locului de o intamplare, de o nenorocire. Faptul trivial – oricat de neplacut si de nedrept – nu i-a abatut din cale. Trec ca expresurile – fara opriri prin gari mici – inainteaza ca stafetele, cu mesajele stranse la piept sau in pumn. La urma-urmelor imprejurarile sunt mai intotdeauna grele. Si fiecare obtine tot ceea ce vrea (dar ceea ce vrea cu adevarat nu ceea ce spune ca i-ar placea sa aiba). Ceea ce se obtine prin neprecupetit efort si sacrificiu, cu nedezmintita incapatanare, infrangand lenea. Imprejurarile nu pot fi scuze decat pentru ratati; pe plan social sau duhovnicesc – sunt cei ce se dau batuti, n-au avut curaj sau nu le-a fost destul de scump. Ori nu l-au receptionat destul de clar. Mangaierea e alta: totul nu e sa invingi, totul e sa lupti pana la capat. Biruinta nu-I obligatorie, obligatorie e lupta. Om este acela care poarta in el ceva mai mare decat el”
Si Dostoievski: “Frica este blestemul omului. Curajul este tinta finala, invinge acela care este dispus sa moara. Partida despre care se stie si se vede ca nu este gata sa infrunte moartea, este de la inceput si in mod sigur ca si invinsa. Istoria este a celor care au stiut sa moara ori sa nu le fie teama. Fizic, de perspectiva ei. Cred ca acesta-I adevaratul inteles al zicalei – asiatice mai ales – ca moartea este usa vietii.”
Vineri, 10 mai 2002. Zi de baie (apa calda). Cezar refuza. Ii spun infirmierei (Florica- cea mai cumsecade) ca Cezar – si sa vrea – nu poate singur. Cu o mana si-un picior beteag. Imi revine mereu in memorie fotografia omului care era la 45 de ani. Acum nu mai poate apuca sau tine in mana un sapun. Fata de treaba asa cum a fost mereu, intotdeauna, il spala ajutata de un pacient.
Marti, 14 mai. A venit mama lui Cezar. I-a cumparat din nou medicamentele. Patru la numar. Prima serie a disparut miraculos din camera asistentelor. Ma roaga pe mine sa pazesc medicamentele si sa I le dau dupa graficul notat pe o hartie. Ma uit: vasodilatatoare pentru membrele superioare si inferioare si evitarea unui cheag de sange pe creier. Cine i-a subtilizat medicamentele i-a subtilizat viata – cata a mai ramas.
Tot azi am avut impresia (apoi certitudinea) ca-l vad pe Romeo P. – vechiul tovaras de salon. Am reusit sa dau de el la parterul blocului, intr-unul din saloanele dr. N.T.. Este neschimbat, ca acum doi ani. Imi spune ca, dupa un an si jumatate de abstinenta, in timpul careia a parcurs o depresie nervoasa (si el ? N.S. s-a “impiedicat” cu prilejul sarbatorilor de Pasti).
Marti, 21 mai. Romeo imi cere sfatul. Are in salon un tanar moldovean de pe la Roman. Venit impreuna cu sora lui (dupa ce vandusera casa, luata de un tigan pe mai nimic deoarece ii fusesera datori cu bani) sa caute raiul bucurestean. Au cumparat o garsoniera confort III cu ce le ramasese. Sora impreuna cu concubinul l-au gonit pe baiat din garsoniera. A ajuns la B.. Fara salariu, pensie sau ajutor social. Este vorba sa-l externeze maine. N-are unde se duce. Romeo vrea sa-l ajute. Ii spun ce-l poate astepta. Va trebui sa-l tina in carca si in continuare. Orice esec al protejatului va fi propriul lui esec. Il asteapta o gramada de neplaceri. Daca Romeo ar fi singur, treaca-mearga. Dar sotia ce va zice ? Eu inteleg foarte bine ca doreste sa-si recapete increderea in sine, stima in proprii ochi ajutand un napastuit. Ar fi greu si daca Romeo ar fi un om sanatos. Doreste sa-si agraveze depresia asumandu-si si esecurile altuia ?
Pe R. il viziteaza sotia. Luminita. Trebuie ca parintii sau nasul la botez sa fi trait o revelatie. Pentru ca au fost (putin zis) inspirati. Faptura radiaza lumina ! Nu stiu cum poti fi depresiv langa ea. Are un soi de aura. La 34 de ani (divulgati de sot fara a-si da seama) pare o adolescenta. Femeie in trup de adolescenta. Trup ? Dar si fizionomie, mai ales !
Azi o astept si pe Cecilia. Telefonic i-am cerut vitamina C efervescenta si Sermion. El si-a mai revenit dar ar avea nevoie de un fizioterapeut. Eu nu m-as pricepe desi incercari am facut. Pacient noncooperant, lenes, depresiv (cine n-ar fi ?)
Inca mai stie cum este, cum a fost si (banuieste, probabil) cum va fi.
Romeo mi-a propus sa-mi tehnoredacteze si scrie pe calculator lucrarea. Este informatician si si-a cumparat “scula” noua (24 milioane) sa poata lucra si acasa. Ii dau, de incercare, vreo 30 de pagini, sunt patit. Se va vedea ca bine fac. Ce scriu acum se intampla in mai 2002; acum, cand modific manuscrisul, ma aflu la jumatatea lui octombrie. Au trecut 4 luni si l-am luat de cateva ori la telefon. De fiecare data mi-a spus ca nu prea a avut timp. Nu pot decat sa ma felicit ca i-am dat doar un fragment. Este tot mai adevarat, pentru mine, ca alcoolul dizolva tot, si moralitatea.
“Dezvoltarea noastra intelectuala si disciplina studiului provin, in cea mai mare parte, din educatia scolara. Insa, indata ce parasesc scoala, multi isi lasa mintea in paragina. Nu mai fac lecturi serioase, nu se mai informeaza pe alte teme in afara domeniului lor de activitate, nu gandesc analitic, nu scriu in asa fel incat sa invete sa se exprime intr-un limbaj clar si concis. Cultivarea – o cultivare continua care ascute si largeste mintea – iata calea vitala a reannoirii mentale
Scrisul este o alta modalitate (complementara) de a-ti folosi mintea. A tine un jurnal intim in care sa-ti notezi ganduri si experiente, lectii de viata, te ajuta sa-ti limpezesti ideile, sa te exprimi cu precizie si la obiect” (COVEY) Parca eu ce alta am facut de cand ma stiu (fara sa-l fi citit pe el ?)

Vineri, 24 mai 2002. Dimineata, la 8,15, m-a sunat Liviu sa ma intrebe daca ne intalnim luni ora 17 la A.A.. Desigur ! Cu el, oricand ! Mi-e dor sa-l vad, sa-l aud si sa iau exemplu de la el, un tip atat de reconfortant. Are o frumusete interioara greu de egalat si o tarie sufleteasca de invidiat. Este exact opusul fariseilor de care sunt inconjurat. Acestia, dupa ce si-au facut rugaciunea, plecaciunea in fata Domnului lor, pacatuiesc cu gandul, cu vorba si cu fapta in continuare, si mai vartos, dar s-au pus bine cu El, pentru o vreme. Liviu nu se roaga (este ateu) insa este corectitudinea intruchipata. Mi-e dor sa-I vad si sa-I aud si pe ceilalti: Gheorghe, Sasa, Marian, Alexandru…
Alaltaieri (miercuri) i-am dat si asistentei sefe (Micsunica – o biata fata batrana care se chinuieste sa para rea dar nu reuseste intotdeauna) sa citeasca un paragraf (reannoirea sufletului) din Covey. I s-a parut foarte interesant, sa i-l mai las o saptamana. Este de garda si are mai mult timp. Drept care i-am adnotat ce credeam mai interesant lasandu-I vreo 20 de straifuri de hartie la paginile vizate. Fie ca sa-I ajute in viata ! Eu, insa, trebuie sa-mi procur alt volum. Si l-am mai dat, lui Gichi, Eugen…
Luni, 27 mai 2002. Eugen imi spune (vizitandu-l la spital) ca s-a obtinut – pentru Cadrilater – aprobarea de despagubire pentru 1,5 miliarde lei. Cea mai recenta stire. Apoi m-am intalnit cu Liviu, Sasa, Gheorghe si le-am dat cate o copie din fragmentul de manuscris care vorbeste despre gazduirea la Teodor precum si cateva chitante (tot xeroxate). Cine a fost perdantul.
Ultimul incident cu narcomanii a provocat transportarea la spitalul Sf. Pantelimon a unui individ care le adusese tigari cu marijuana dar, nefericitul, adusese prea putine si aproape ca l-au calcat in picioare. S-a luat hotararea sa fie adusa pentru paza o firma specializata.
Joi, 6 iunie. Cezar este tot mai daramat; Cecilia imi spune ca a aranjat sa-l transfere alaturi, la azilul psihiatric. De unde nu prea se mai iese (viu). A sosit raspuns de la Casa de Pensii. S-a recalculat: am 1.200.000. Si se recunoaste ca s-a gresit, inca din 1993, la baza de calcul. Iar E. imi spune ca banii pentru Cadrilater se vor primi in 30-45 de zile. Vrea sa cumparam o garsoniera pentru mine
Luni, 17 iunie. Am gasit in contul meu personal CEC 6.400.000 iar talonul iunie este de 864.000. Am cumparat, inca o data, Covey si un Patapievici (“Omul recent”). 219.000. Am rasfoit-o si isi merita banii.
Miercuri, 19 iunie. Volumul lui Patapievici m-a marcat. La o noua redactare (pe care o presimt cu certitudine) voi introduce si citate din H.R.P – O.R.. Si cand ma gandesc ca “cineva” spunea: “Da-l in p.m. de homo..” Ce legatura are cu…prefectura ? Freddy Mercury (QUINN) a fost mai putin aplaudat pentru asta ? Nu pot sa nu impartasesc si altora unele idei care mi-au placut la Patapievici. Pentru ca multe le-am avut si eu, le-am asezat in scris, sub alta forma si mai putin reusit.
Miercuri, 31 iulie. Am doi vecini de salon noi. C.C. (Cristi) a fost jurist la IRTA. Pretinde ca a fost adus aici de politie pentru ca s-a certat cu “organele abilitate” pentru ca ar avea doua buletine de identitate. Cel vechi il pierduse, I s-a facut altul, l-a regasit pe primul. Trebuie sa fiu foarte circumspect cu oricine, sa nu-I mai cred din prima. Sunt aproape sigur ca este alcoolic. Inainte sa apara in salonul asta a stat in alt pavilion luni de zile – si nu l-a vizitat nimeni. Ma intreb cate din povestile auzite timp de 6 ani de la unii sau altii nu sunt fabulatie ? Cristi nu are incotro si se multumeste cu masa de la spital si chistoacele tigarilor mele. Are o memorie fascinanta (nu stiu daca nu cumva in detrimentul altor capacitati cerebrale). De cand am adus televizorul in salon este un dute-vino permanent. Poate veni oricine – nu fac discriminari – dar sa umblu la el numai eu. Se sta pe paturi si se aduc scaune. A, da, Cristi cu memoria lui: cunoaste si recunoaste, la tv, numele a sumedenie de persoane si personalitati iar eu nici n-am auzit de unele. Are cunostinte in multe domenii. Prima luna si jumatate de la internare a petrecut-o la izolatorul camerei 12. Asta ma convinge ca motivele pentru care se afla in spital sunt cu totul altele decat cele pretinse de el. Mult mai grave decat bagatela cu buletinul. Nu-mi place sa descos lumea si ce-mi ascunde nu stiu. N-are locuinta, nici un venit, nici o ruda in afara unei matusi la Dor Marunt, prin Ialomita. A rasfoit fugitiv Toxicomaniile si a staruit mai mult pe Dictionarul Psihologic. Semn sigur ca nu este o boala pe fond toxic (alcoolism) ci vreo schizofrenie. Mai mult decat sa-mi fumeze chistoacele (si cate un pachet de tigari cand imi face cate un serviciu) nu-l pot ajuta. Nici nu ma mai deplasez la sala de mese. Mi-aduce el iar eu ii cedez amaratele mic-dejunuri si cine. Mai am rez
erve.
Coroiu Paul. Nu de multa vreme sosit de la sanatoriul de boli mintale Poiana Mare. In urma cu 7 ani si-a ucis mama. Inainte de asta, cu ceva vreme, se imbolnavise de schizofrenie. Fratele lui, casatorit, isi cumparase un apartament in apropiere iar Paul fusese lasat numai cu mama (gresala medicilor si a fratelui) intr-un apartament de 5 camere. Mama si fiu se certau mereu pentru ca fiul incerca sa-si convinga mama sa vanda apartamentul si sa ii cumpere si lui o garsoniera, sa fie independent. Si, pana la urma, a convins-o cu cutitul, cu salbaticie, de mai multe ori. A nimerit la Poiana Mare. In baza nu stiu carei legi si carui articol din lege. Acum, mutat aici, coresponda cu fratele care ii trimitea, lunar, 200-300 mii. In fiecare zi Paul ma roaga sa nu-l uit la spital daca imi voi cumpara o proprietate.
Am elaborat o noua scrisoare catre MMPS in care cer retroactiv si restul banilor. Ceea ce am primit este pe perioada 2000-2002. Primesc raspuns ca, prin legea anilor ’50, s-a prescris datoria mai veche de un numar de ani.
Am vorbit cu Gica infirmierul. Ii dau 500 daca imi gaseste gazda. In Balaceanca. Trebuie neaparat sa fiu liber sa ma informez si sa alerg in cautarea unei proprietati. Nea Marin va fi ultima mea gazda. Om singur, de vreo 50 de ani, a facut ani multi de puscarie fiindca si-a ucis fratele la betie. Cu toata repulsia ce o simt nu am incotro. In ceea ce ma priveste, chiar daca n-ar fi facut nimic pentru mine (dar a facut enorm – tot ce putea face) nimic nu ma poate face sa nu-mi iubesc fratele mai mult ca pe mine. Si nu numai fiindca aveam patru ani cand s-a nascut, dar crescut sub ochii mei, succesele lui, si insuccesele erau si ale mele poate si pentru ca atata vreme am trait, si inca mai traiesc, prin el si datorita lui. Caci pana la 50 de ani n-am fost eu insumi.
Gospodaria lui Marin cuprinde doua corpuri de cladire, unul vizavi de celalalt. Unul mai vechi, gen hruba intalnita pe unde am mai fost – al lui – si cel nou, cu patru incaperi mai mari, mai inalte, mai luminoase, in proprietatea surorii lui, domiciliata in capitala. Marin isi face de lucru prin gospodarie dimineata pana spre seara. Daca nu-l cheama sa mearga cu el un vecin, macelar de ocazie si clandestin, sa aduca vreo vita in garajul transformat in abator. Produsele sunt transportate la negustori, in oras. Dupa ce termina treaba
gazda se ducea la carciuma-magazin unde avea cont deschis, era a macelarului. Dupa 21 venea acasa cu chef de vorba insa nu-l puteai pricepe ce spune. Vorbea dezlanat, batea campii in timp ce eu incercam sa pricep ce vedeam pe “sticla”. Am incuiat usa la veranda. A inceput sa-si puna cate ceva in frigider – pana acum nefolosit. Un om insignificant, marunt in toate si “zmeu” la ocazii (cruntul complex de inferioritate).
Aflu ca partea mea de mostenire este de cca 150 milioane. Incep sa caut proprietate la valoarea ce mi-o puteam permite.