EVOLUTIA DEPENTDENTEI DE ALCOOL

Despre aparitia si evolutia dependentei de alcool avem astazi mult mai multe cunostinte decat in prima jumatate a secolului trecut.
De-a lungul ultimelor decenii, o serie de specialisti cu pregatire stiintifica si nestiintifica in problemele toxicomaniei nu s-au mai putut multumi cu cunostintele invechite despre urmarile intoxicatiei fizice si s-au straduit sa dobandeasca mai multe cunostinte referitoare la ceea ce se intampla cu psihicul bolnavilor inaintea si in timpul producerii evolutiei dependentei de alcool.
O contributie notabila in acest domeniu o are profesorul american E. M. Jellinek care a stabilit o tipologie a consumatorilor de alcool, el propunand impartirea acestora in cinci categorii:
Formele alcoolismului
(dupa prof. E. M. Jellinek)
Bautorii de tip ALFA
Acestia consuma alcool pentru a se usura, incercand sa-si rezolve prin aceasta deferite probleme. In aceasta forma inca exista control asupra consumului de alcool dar progresiv se poate instala dependenta.
Bautorii de tip BETA
Acestia consuma frecvent alcool, cu diferite ocazii, fara a fi inca instalata dependenta. Totusi pot aparea anumite acuze legate de complicatii organice datorate abuzului de alcool (boli de ficat, de stomac, etc.)
Bautorii de tip GAMA
Acestia sunt dependenti de alcool in primul rand psihic, dar si fizic. Nu mai pot controla cantitatea de alcool consumata (dupa primele pahare nu se pot opri pana la inbatare).
Bautorii de tip DELTA
Acestia sunt dependenti de alcool in primul rand fizic. Pot pastra o perioada mai lunga conprolul asupra cantitatii de alcool cansumata (nu se imbata tare, dar nici nu pot renunta).
Bautorii de tip EPSILON (periodici)
Acestia sunt dependenti de alcool consumand necontrolat timp de cateva zile, avand, insa si perioade mai lungi fara consum abuziv.

Se poate sustine ca biografiile persoanelor dependente de alcool sunt la fel de diferite sau de asemanatoare ca si biografiile oamenilor in general.
Pornind de la acesta profesorul E.M.Jellinek a elaborat o descriere sintetica a evolutiei dependentei de alcool care se potriveste unei mari parti a alcoolicilor, oferind prin aceasta descriere un ajutor important in sensul ca ceea ce fusese pana atunci vazut ca un destin tragic si aleator, devine evolutia naturala a unei boli - alcoolismul
Profesorul Jellinek stabileste patru faze de evolutie a dependentei de alcool prezentand si o suita de simtome caracteristice acestora. Simtomele descrise nu trebuie sa apara in mod obligatoriu la fiecare caz in parte in ordinea enuntata si nici nu trebuie sa fie prezente toate simtomele unei faze. Prezenta catorva simtome ale fazei respective arata ca ea a fost atinsa.
Fazele evolutiei dependentei de alcool
(dupa prof. E. M. Jellinek)
• Faza prealcoolica
• Faza de debut
• Faza critica
• Faza cronica
Preluare de pe http://www.alcoolism.org/alc_codep.html

MOTIVATII

Au trecut aproape doi ani de cand am inceput sa ma preocup la modul serios de problematica adictiilor. Pe parcurs am stat de vorba cu sute de oameni, am vazut si studiat o paleta larga de metode, tehnici si procedee de tratament si mentinere in stare functionala a pacientilor (clientilor). Nu postez aici rezultatele unei cercetari sociologice, ci doresc sa punctez doar cateva aspecte. Contrar parerilor persoanelor implicate sau aflate intr-un anumit program de tratament si recuperare nu exista nici o metoda infailibila si mai ales nu exita o metoda mai buna sau mai rea decat alta. Exista obiceiul (pur autohton) de a critica celelate metode si de a exacerba beneficiile metodei la care aderam. Nu conteaza ca se numeste Alcoolicii Anonimi, Crucea Albastra, Jellinek (Alcohelp), sau metoda traditionala bazata pe medicatie. La momentul actual cel mai important este ca beneficiarul (dependentul) sau familia sa (daca acesta nu mai este in masura sa poata alege) sa aiba suficienta informatie pentru a putea identifica ce ii este compatibil si in ce varianta poate obtine efecte maxime. Am observat ca acest aspect nu poate fi rezolvat decat de catre persoana (persoanele) in cauza. In majoritatea cazurilor specialistii ori nu au timp (de obicei sunt supraaglomerati), ori se confrunta cu ignoranta pacientului (clientului), ori apar alte motivatii, dar nu se rezolva problema compatibilitatii dintre metoda si beneficiar decat in foarte mica masura. Iata asadar ca o informare cat mai ampla poate fi de bun augur, cei interesati avand suportul informativ pot opta pentru o varianta apropiata de optimum. Depinde numai de cei interesat ca lucrurile sa fie asezate pe un fagas corect si mai in gluma, mai in serios, reamintesc faptul ca numai pacientii (clientii) pot fi buni sau rai, metodele sunt asa cum sunt, imortant este ca exista si pot fi aplicate.

Dragi prieteni,

Urmaresc cu atentie si interes ca scrieti pe blog, dar mi-as piermite un comentariu scurt si prietenesc. Il fac de pe pozitiile unui om care consuma alcool, care s-a lasat de cateva luni dintr-un "capriciu", si de pe pozitiile unui om care a stat si lucrat 22 ani intr-un spital de psihiatrie care "trata" foarte multi "alcoolici" si care are bunul obicei ca atunci cand vorbeste despre ceva se pune in piele celor carora li se adreseaza (asa imi place sa cred dar poate nu e chiar asa...).
Deci: as vrea sa vad pe acest blog comentarii si texte care sa le inteleaga oamenii obisnuiti, probleme din viata adevarata a oamenilor din nu din carti, ceva care sa inteleaga omul acela amarat dintr-un sat prafuit sau dintr-un bloc de saraci de la marginea unui oras cu bogatoni, un om care bea pentru ca asa a vazut de cand s-a nascut, care apoi bea pentru ca asa a putut sa fie fericit si pentru ca apoi a aflat ca asa pote sa uite de greutati si pentru ca daca s-ar fi optit poate s-ar fi sinucis de mult sau poate ar fi omorat pe cineva sau poate ar fi fugit de lume sau poate cine stie...El are nevoie de ceva care sa i se potriveasca, el nu citeste bloguri dar aude, scrieti ceva care sa mearga apoi din gura in gura, care care sa semene cu folclorul... O sa ma intrebati: de ce nu scrii tu daca esti asa destept? As scrie dar eu sunt "infectat" de concepte profesionale, sunt perturbat de pozitia mea profesionala, uneori cand scriu si apoi recitesc (se intampla rar) am impresia ca fac mai mult literatura decat sa spun direct...Voi o puteti face mult mai bine decat mine.
Cu drag,
Radu Vrasti

DEPENDENTA

Conform definitiei de dictionar notiunea de dependenta reprezinta o stare de subordonare, atarnare, supunere, caracrerizata prin pierderea anumitor libertati.Majoritatea oamenilor considera ca merita sa urmareasca telul de a avea o viata placuta, usoara, fara monotonie, un statut demn in proprii ochi si in ai celorlalti si pastrarea controlului asupra propriei vieti si dispozitii. O impletire a acestor motive se afla insa aproape de fiecare data la originea instalarii unei dependente. Aceasta afirmatie este sustinuta de o regula generala care spune ca daca un comportament are ca urmare imediata ceva placut, atunci acest comportament se va repeta. Iar daca pe viitor placerea nu apare decat uneori, comportamentul mai degraba se intensifica decat se rareste.
La ora acutala prin notiunea de dependenta din punct de vedere psihologic se intelege manifestarea excesiva a unui mod de comportament anormal si daunator.
Poate parea surprinzator, dar aproape toate activitatile umane - ca de exemplu munca, alimentatia, sexualitatea, acumularea unor valori materiale, stabilirea unor recorduri, consumul unor medicamente, consumul de alcool si alte droguri pot lua trasaturile unei dependente.De obicei, insa, folosim notiunea de dependenta doar pentru manifestarile care duc la o pierdere a libertatii pentru persoana in cauza prin afectarea capacitatii de decizie in anumite privinte. Comportamentul respectiv este constientizat la un moment dat, ca o problema tot mai serioasa pentru propria persoana sau pentru cei din jur, dar totusi nu se renunta la el. In aceasta privinta, apare o asemanare cu alte comportamente obsesive, respectiv maniacale, care pot merge pina la lezarea demnitatii umane.Din cauza pierderii libertatii personale se modifica si unele trasaturi de personalitate, dar aceasta se produce intr-un mod insidios si poate trece neobservata multa vreme. De exemplu, comportamentul dependent impinge omul catre autoamagire si minciuna, deoarece cel in cauza are nevoie de un sistem sucit de explicatii pentru a nu-si pierde respectul de sine, precum si respectul celorlalti.O alta caracteristica a notiunii de dependenta o constituie si conotatia negativa cu care este perceputa, motiv pentru care in general oamenii nu doresc sa fie etichetati ca atare.Libertatea, autodeterminarea si autocontrolul, indeplinirea functiilor sociale si sanatatea sunt valori deosebit de apreciate ale societatii, dar atata vreme cat cineva se dedica anumitor pasiuni sau chiar placeri neinfranate, fara sa-i fie afectate sanatatea, pozitia sociala sau capacitatea de munca, probabil ca nimeni nu-l va considera dependent sau maniac.Acesti termeni se folosesc de regula doar daca aceste valori au fost lezate, daca intreaga sfera de interese a omului se ingusteaza si cand comportamentul dependent apare tot mai frecvent, oferind insa tot mai putina satisfactie. In cele din urma un alcoolic va constata ca bautura nu i-a adus nici o satisfactie, asa cum un workoholic (dependent de munca) nu se va mai interesa de rezultatele muncii sale, astfel incat comportamemtul sau nu mai este influentat de succes sau de rezultatul muncii. Aceasta autodinamica a dependentei duce in cele din urma la incapacitatea progresiva de a percepe placerea si la pierderea poftei de viata.Se disting doua feluri de dependenta: cea fizica si cea psihica.Dependenta fizica este o consecinta unui consum frecvent si abuziv de substante nocive si a adaptarii organismumui prin modificari metabolice la acesta, obtinindu-se o crestere a tolerantei. Drept urmare organismul are nevoie de respectiva substanta ca sa functioneze.Dependenta fizica se manifenta intotdeauna la intreruperea consumului cind apar o serie de fenomene neplacute pe plan fizic, numite fenomene de sevraj. Senzatia trupeasca de normalitate se reinstaleaza la reluarea administrarii.Despre dependenta psihica se vorbeste atunci cand exista dorinta interioara, iar apoi cerinta obsesiva de a consuma in continuare substanta nociva, fie pentru a-si procura din nou placere, fie pentru a evita neplacerile.Depedentul psihic foloseste acea substanta pentru a obtine starea de confort psihic si pentru a rezolva starile de stres sau indispozitiile. Atunci cand substanta nu este la indemana, apare disconfortul psihic sau chiar frica.Este foarte posibil ca dependenta psihica si cea fizica sa apara independent una fata de alta.O atitudine gresita tipica exista la viitorul dependent cu mult inaintea instalarii bolii. Pentru producerea dependentei, nu substanta este atunci decisiva, stand practic la dispozitia tuturor oamenilor. Decisiva este impulsionarea hotarata a unei persoane de a se folosi de acesta substanta in vederea obtinerii anumitor efecte, de-abia asta face din om o persoana dependenta.
Preluare de pe http://www.alcoolism.org/alc_codep.html

CONSUMUL DE ALCOOL

Noi oamenii incercam sa ne influentam mediul in care traim, conditia fizica, gandirea si comportamentul, astfel incat sa ne simtim bine si sa putem duce o viata cat mai placuta, chiar daca conceptiile asupra unor detalii in acest sens difera.
Cum se poate remarca din schema de mai sus consumul unor substante apare ca una din posibilitatile care ne stau la indemana pentru a ne modifica dispozitia si emotiile. Acele substantele care afecteaza comportamentul, constiinta si dispozitia psihica sunt denumite substante psihotrope. Acestea includ nu numai drogurile cum sunt heroina si matihuana, ci si tranchilizantele, stimulantele si alte substante binecunoscute precum alcoolul, tutunul si cafeaua.
In acest context consumul unor astfel de substante apare ca o actiune tintita, cu scop, care se gaseste intr-o permanenta corelatie cu celelalte posibilitati comportamentale de care dispunem si cu conditiile noastre de viata.
Trebuie insa mentionat ca practic oricare dintre posibilitatile de influentare a dispozitiei poate devia in sensul unei dependente.
Unii oameni fac cunostinta cu astfel de substante inca din copilarie sub forma de medicamente psihoactive, dar cei mai multi le descopera in perioada pubertatii sau imediat in anii urmatori. Aceasta perioada pentru multi tineri este plina de crize interne si externe. Daca starea emotionala este influentata imprevizibil si neplacut prin gandire,anturaj si anumite procese fizice, este de dorit ca echilibrul balantei interioare sa se restabileasca nu numai prin aportul de astfel de substante.
Alcoolul este folosit concomitent ca aliment si ca substanta psihioactiva. Alcoolul este consumat in cantitati mici si de catre oameni care savureaza in primul rand gustul respectivelor bauturi sau care beau numai pentru ca asa este obiceiul. Aceasta se datoreaza faptului ca bauturile alcoolice sunt usor accesibile, cine le consuma in rand cu prietenii se simte in general apreciat si nu in ultimul rand, efectul alcoolului este resimtit intr-o prima etapa ca fiind placut. Dar atentie: trecerea de la acest consum aparent inofensiv la folosirea alcoolului pentru efectul sau asupra psihicului se poarte realiza pe nesimtite.
Ca aliment, 1 g de alcool are o putere calorica de 29 kJ, avand astfel o valoare nutritiva apreciabila, fara a contine insa anumite substante necesare unei alimntatii sanatoase, echilibrate, din acesta cauza bautorul poate primi mai multa energie decat are nevoie. De exemplu, un litru de bere are o putere calorica de aproximativ 2000 kJ, acopera 20% din necesarul zilnic de energie al unui barbat ce presteaza o activitate cu eforturi fizice medii. Cam tot atata putere calorica este continuta in 0,7 l de vin sau 0,25 l de spirtoase.
Ca substanta psihoactiva, alcoolul alaturi de barbiturice (Nembutal, Secobarbital) si tranchilizante usoare (Meprobamat, Diazepam) este un sedativ, adica este o substanta care scade activitatea sistemului nervos central, alterand comportamentul, constiinta si dispozitia psihica.
Alcoolul isi exercita efectul calmant asupra sistemului nervos central indiferent daca este consumat in mod constient in acest scop sau este consumat doar pentru gustul bauturii sau din obisnuinta. De aceea alcoolul vandut sub forma unor medicamente ca de exemplu diferite calmante pentru dureri, tranchilizante, poate deveni un fel de fals panaceu pentru tot felul de acuze si indispozitii. O rezolvare adevarata a problemelor insa nu se poate obtine prin consumul de alcool.
Cea mai mare particularitate a acloolului este faptul ca el nu este perceput ca fiind un drog ci ca o parte integranta din viata, cultura si economia noastra.
Multi oameni reusesc sa pastreze in privinta consumului de alcool masura si sa se fereasca de efectele lui daunatoare, dar nu putini sunt cei care aluneca pe nesimtite pe panta abuzului in dependenta, platind acest consum cu sanatatea si chiar cu viata lor. Efecte daunatoare ale alcooolului asupra organismului uman sunt de asteptat in timp cu mare probabilitate daca doza medie zilnica depaseste aproximativ 40 de grame de alcool pur.
Preluare de pe http://www.alcoolism.org/alc_codep.html

BETIA

Starea de ebrietate denumita in limbajul cotidian betie reprezinta o tulburare pasagera a spiritului, cauzata de factori externi si avand un substrat organic. Cum se exprima ea in comportamentul si in trairea unei persoane depinde de mai multi factori cum ar fi starea fizica si psihica de moment, stimulii din mediul extern si toleranta fata de alcool.In stare de ebrietate apar modificari in mai multe domenii:» dispozitia psihica: de la buna dispozitie la deprimare, suparare si agresiune;» initiativa: de la stimulare la inhibare;» comportamentul social: de la facilitarea unor contacte la manifestari badarane si agresive;» starea de cunostiinta: de la senzatia de a fi mai treaz si constient la obnubilare (stare patologica manifestata prin ameteli, prin pierderea temporara a constiintei) si coma» rationamentul: incetinire, idei obsesive, scade capacitatea critica, ceea ce uneori este confundat cu o gandire creativa» motricitatea: vorbire mai greoaie sau cu alte modificari, perturbari in coordonarea miscarilor si gesticulatie necontrolata cu miscari ample;» modificari neuro-vegetative: vasodilatatie, modificarea pulsului, greturi si varsaturi, tulburari ale termoreglarii, uneori pierderea controlului asupra sfincterelor.Aceaste modificari devin tot mai evidente cu accentuarea stari de ebrietate. Exista, in functie de alcoolemie, stari de ebrietate usoare (0,5 - 1,5‰), medii (1,5 - 2,5‰) si avansate, dar modificarile pot fi foarte diferite de la o persoana la alta aflata in aceeasi stare, tinand cont mai ales de obisnuinta de a consuma bauturi alcoolice.O categorie aparte o constiutie betia patologica care se manifesta prin intensitatea deosebita a modificarilor comportamentale si ale constientei si apare de regula la bolnavi cu boli cerebrale organice precum si la psihopati.Vechii romani spuneau in "vino veritas" adica in vin e adevar, in sensul ca la betie omul isi arata adevaratul caracter. Acest lucru este valabil doar in sensul ca in fazele mai usoare ale starii de ebrietate sunt inhibate unele functii psihice precum rationamentul, evaluarea si logica. In aceasta stare se poate intampla ca un om sa se cotroleze mai putin, sa spuna si sa faca lucruri care in alte situatii nu ar trece de autocenzura. La un grad si mai avansat al alcoolizarii, cand sunt afectate arii mai largi ale mezencefalului, centrul starilor emotive, pot sa se manifeste importante modificari de personalitate care nu mai au nimic in comun cu adevarul din vin. Adevaratul caracter al unui om nu poate fi nicidecum cel obtinut pe cale artificiala, chimica. Dar este foarte periculoasa posibilitatea ca omul sa aiba senzatia ca fara alcool nu poate trai din plin viata spre satisfactia adevaratului sau caracter. In asemenea cazuri trebuie cautate alte remedii decat alcoolul sau alte droguri, cum ar fi psihoterapia.
Preluare de pe http://www.alcoolism.org/alc_codep.html

Alcoolul

Cuvantul alcool isi are originea in limba araba - al.articol si cohol "lucru subtil" - o traducere cu care multi vor fi desigur de acord cu incantare.In cazul de fata, cand vorbim despre alcool, ne referim la alcoolul etilic al carui formula chimica este C2H5OH.
Din punct de vedere fizic alcoolul etilic in stare pura este un lichid incolor, inflamabil, cu punctul de fierbere la 78,3° C, cu gust amar, care arde cu flacara albastra. Se amesteca in orice protortii cu apa, cu alcoolul metilic, cu eterul si cu alte substante organice.Alcolul se obtine pe cale naturala prin fermentarea zaharului si a amidonului din fructe, cereale, cartofi, in prezenta unei enzime (ferment) numita cozimaza, un produs de metabolism al ciupercii drojdiei de bere. In timpul fermentarii are loc un proces chimic de catabolizare (descompunere) a zaharului. E interesant sa analizam functia alcoolului din punct de vedere al ciupercii drojdiei de bere. Aceasta ciuperca are si ea diferiti dusmani, cum ar fi ciuperca de mucegai si alte microorganisme glucofage. Impotriva acestor dusmani ea foloseste alcoolul ca pe o arma, ucigindu-i. Din aceasta cauza se explica faptul ca in produsele alcoolice obtinute prin fermentare concentratia alcoolica nu depepaseste 15%, deoarece la o concentratie mai mare insasi microorganismele care il produc mor. Bauturi alcoolice cu o concentratie mai mare se obtin prin distilarea produsilor de fermentatie.Alcoolul se obtine si pe cale sintetica prin hidrogenarea catalitica a aldehidei acetice sau prin hidratarea etilenei, avand o larga utilizare in industria chimica, farmaceutica si alimentara.Alcoolul poate lua nastere in natura fara nici o interventie din partea omului. Intr-un film documentar realizat in Africa este prezentat un exemplu in acest sens. Anumite fructe exotice cazute pe pamant si intrate in fermentatie sunt consumate de diferite animale care prezinta apoi semne clare ale starii de ebrietate. Poate asa a cunoscut si omul alcoolul. Dar de la acest moment pana cand omul a produs intentionat si consumat regulat bauturi alcoolice a trecut o lunga perioada de timp.Exista anumite indicii ca omul de Cro-Magnon (incepand cu anul 40.000 i.Hr) cunostea prepararea unor bauturi fermentate. Cu siguranta asemenea bauturi au fost produse intentionat in perioada de inceput a agriculturii, in mezolitic (intre anii 10.000 si 5.000 i.Hr), folosindu-se apa cu miere de albine (hidromel), orz sau lapte de iapa. Aceste bauturi serveau preponderent drept aliment sau drept ofrande. Insa alcoolul a fost intotdeauna si un drog fiind folosit adesea si in ritualuri magice.Cele mai vechi documente istorice in care sunt mentionate bauturile alcoolice dateaza de aproximativ 6.000 de ani. In toate scrierile vechi din Mesopotamia, Egipt, China, Grecia precum si in Biblie gasim marturii despre folosirea bauturilor alcoolice, dar si despre abuzul in consumul lor.Ca substanta aparte, alcoolul a fost produs mult mai tarziu, in jurul anului 1.000 prin inventia unei tehnici performante de distilare. Aceasta inseamna ca bauturile spirtoase exista numai incepand din evul mediu. De atunci, el este folosit si ca solvent pentru extractia principiilor active din plante.Putem concluziona ca alcoolul a fost folosit de la inceput pentru a reduce temerile in fata fortelor naturii si a incertitudinilor vietii si pentru a trece mai usor peste bariere in contactele interumane. Se pare insa ca alcolismul pe scara larga nu s-a manifestat in antichitate, asa cum a existat in utimele secole si se manifeata in special in prezent.
Poate merita totusi sa ne intrebam ce conditii treduie sa fie indeplinite intr-o societate ca sa se ajunga la un consum ridicat si larg raspandit de alcool.
Preluare de pe http://www.alcoolism.org/alc_codep.html

Co-dependenta

Mult timp alcoolismul a fost considerat o problema a celui dependent, care era privit ca o persoana rea si lipsita de vointa, a carei vindecare se putea realiza prin izolarea de familie si cu ajutorul altor dependenti.
La ora actuala alcoolismul este considerat o boala a familiei, in care nu numai dependentul este afectat ci si intreaga familie, fiecare membru al acesteia avand un rol in instalarea boli, pentru ca unui purtaror al sindromului ii corespunde un intretinator al sindromului, asa cum unui neajutorat ii corespunde un ajutator sau unui suferind ii corespunde un ingrijitor al suferintei.
Un bolnav si un ingrijitor se gasesc si se completeaza reciproc, pentru ca necesitatile ambilor parteneri se imbina perfect, unul simtind nevoia sa ofere protectie, iar celalat sa fie ocrotit.
Termenul folosit pentru a desemna membrii familiei unui dependent de alcool este cel de co-dependent. Dar termenul nu se rezuma doar la membrii familiei alcoolicului: partener de viata, copii, patrinti, frati, ci si la colegii de serviciu, prietenii, vecinii, etc. alcoolicului. Prin extensie un co-dependent este o persoana din preajma alcoolicului, un aliat al acestuia si un dublu participant la boala.
Daca initial, la inceputul anilor 70, termenul de co-dependenta a fost introdus in domeniul tratamentului dependentei de alcool, referindu-se in mod special la sotiile alcoolicilor, recent termenul a inceput sa fie folosit generic pentru a descrie un stil disfunctional de a relationa cu cei din jur.
Initial simptomele co-dependentei au fost considerate ca o reactie la stresul vietii alaturi de alcoolic, iar teama, rusinea, suferinta si mania exagerata a membrilor familiei erau vazute ca raspuns la comportamentul unei persoane foarte bolnave, care si-a perdut controlul datorita dependentei de care sufera.
Dar s-a constatat ca aceste compotramente au continuat sa fie manifestate de membrii familiei si cand alcoolicul a devenit abstinent.
Acest lucru a atras atentia specialistilor, care si-au dat seama ca este vorba de o alta boala care afecteaza familia, iar cauzele ascunse ale acestui comportament disfunctional au contribuit de fapt la agravarea consumului de alcool al dependentului.
Termenul de co-dependent a fost folosit pentru a ajuta familiile si partenerii de viata ai unui alcoolic sa inteleaga reactiile si comportamentele pe care le dezvolta prin traiul alaturi de un alcoolic.
O persoana co-dependenta este descrisa ca fiind o persoana deosebita, politicoasa, altruista pentru ca in aparenta este ingrijorata de soarta celor din jur, fiind mereu dispusa sa ajute si sa poarte grija acestora. Dorinta si incercarile ei de a avea grija de o persoana aflata in dificultate, au la baza intentii bune, dar grija devine compulsiva si daunatoare si il prinde pe co-dependent intr-un cerc vicios in care nu mai obtine satisfactii si din care nu poate iesi. Co-dependentii adesea preiau rolul unui martir si devin binefacatorii unei persoane care are nevoie de ei.
Aceste incercari repetate de a salva, determina persoana care primeste ajutor sa dezvolte un comportament distructiv prin care devine tot mai dependent de actiunile de salvare ale binefacatorului, iar co-dependentul cu cat ofera mai mult ajutor cu atat se simte mai satisfacut, placandu-i ipostaza de binefacator.
Comportamentul co-dependent rezulta din tendinta de a exercita prea mult control asupra sentimentelor, gandurilor si actiunilor altor persoane, prin care se obtin mici avantaje in oportunitatile de a-si satisface propriile dorinte.

Co-dependentii adesea confunda ceea ce sunt ei si ce sunt altii considerand ca sunt centrul lumii din jurul lor si ca fericirea sau nevericirea celorlalti depinde de ei. Ajung sa isi organizeze viata pentru a primi aprobarea celor din jur, lucru ce da sens si valoarea vietii lor. Nu de putine ori co-dependentii continua sa ramana intr-o relatie indiferent cat de distructiva este penru propria lor persoana.
Formele de comportament co-dependent in familie sunt:
» Preluarea responsabilitatilor in locul persoanei dependente.
» Scuzarea comportamentului persoanei dependente in fata persoanelor apropiate, rudelor, prietenilor, colegilor de munca sau superiorilor.
» Ajutarea alcoolicului prin scutirea de diferite activitati dificile.
» Controlarea compotramentului si vietii alcoolicului prin evitarea participarii la diferite evenimente si situatii in care stie ca se consuma bauturi alcoolice, trasarea de sarcini in vederea evitarii unui posibil consum de alcool, cautarea rezervelor de bautura si aruncarea acestora, dovedirea prin argumente a afirmatiilor mincinoase ale alcoolicului.
» Nesinceritatea fata de persoana dependenta, fata de alte persoane si fata de sine insasi in ceea ce priveste realitatea si sentimentele produse de dependenta.
» Tendinta de a fi perfect in tot ceea ce face, crede, gandeste din dorinta de a fi admirat si apreciat de cei din jur.
La fel ca si dependenta de alcool co-dependenta cunoaste propria sa evolutie stans legata de evolutia dependentei urmand mai multe faze caracterizate prin anumite atitudini.
In primele faze ale dependentei de alcool cand inca alcoolicul consuma ocazional, co-dependentul adopta o atitudine protectoare. Cauta sa scuze comportamentul partenerului gasind o paleta variata de motive pe care le expune celor din jur.
Cu cat creste cantitatea de alcool a partenerului, cu atat mai tare creste si nevoia de a gasi vinovatul situatiei in care s-a ajuns, dar pentru ca nu de putine ori el este tinta reprosurilor, acuzatiilor, invinuirilor consumului de alcool, co-dependentul ajunge sa creada ca el este cauza. Ajunge sa se indoiasca de calitatea lui ca om, ca sot/sotie, parinte. Pentru ca acesta situatie determina o presiune prea mare pentru co-dependent, acesta cauta sa isi dovedeasca siesi si celor din jur ca este o persoana perfecta. Incearca sa-i multumeasca pe toti, preia tot mai multe responsabilitai in casa, rezolva situatii dificile, considerand ca numai asa il poate determina pe partener sa se lase de baut.
Dar contrar asteptarilor alcoolicul nu reduce consumul de alcool, ci chiar il mareste, situatie care determina din partea co-dependentului o noua reactie devenind controlator. Aceasta reactie apare din nevoia disperata de a tine sub control o situatie care si-a pierdut controlul, in vederea reducerii starii de tensiune si restabilirii securitatii. Co-dependentul ajunge sa controleze tot ceea ce face alcoolicul , ii monitorizeaza tote aspectele vietii si chiar cauta sa ii organizeze viata din dorinta de a-l tine cat mai departe de sursele de procurare a bauturii.
Pentru ca stima de sine a co-dependentului se deterioreaza treptat, acesta paseste intr-o noua etapa, etapa de blamator. Co-dependentul incepe sa proiecteze asupra alcoolicului sentimente de manie, furie, teama, esec, acesta fiind vazut ca unicul motiv al problemelor existente.
Treptat co-dependentul isi pierde orice capacitate de a-si imbunatatii stima de sine si cauta sa se protejeze prin insingurare. Este momentul cand ajunge sa se victimizeze, sa isi planga de mila si sa nu isi mai doreasca sa ajute, sa sprijine pe nimeni. Rupe relatiile cu prietenii sau persoanele apropiate, rude, ajungand sa se izoleze intr-o lume a sa, plina de amaraciune.
Insa prin asumarea tot mai multor responsabilitai in locul dependentului alcoolic, initial jucand rolul de protector, ulterior de controlator si mai apoi de blamator, co-dependentul paseste in ultima faza a evolutiei sale si anume ingaduinta. Acest comportament ii permite alcoolicului sa evite consecintele comportamentului sau, pentru ca incercarile disperate ale co-dependentului de a-i manipula si controla comportamentul, de fapt, i-au oferit suport si incurajare.
Necesitatea acordarii de ajutor co-dependentilor este vitala, daca se doreste restabilirea armoniei si functionalitatii cuplului si familiei, mai ales in situatia in care insusi alcoolicul isi trateaza dependenta.
Recuperarea co-dependentilor presupune folosirea unor metode variate cu scopul de a procesa si accepta durerea provocata de trecut si prezent, in vederea dobandirii unui nou stil de viata. Insa aceasta recuperare nu se poate realiza intr-un timp foarte scurt, pentru ca insasi instalarea co-dependentei s-a realizat in timp. De multe ori recuperarea se extinde pe tot restul vietii. Ajutorul de specialitate ofera oportunitatea identificarii factorilor care au contribuit la instalarea comportamentului co-dependent si sunt furnizate efectiv strategii utile de folosit in situatii in care poate reaparea comprtamentul.
Preluare de pe http://www.alcoolism.org/alc_codep.html