luni, iunie 16, 2008

ALCOOLISMUL-O BOALA

Catre sfarsitul secolului al XVIII-lea, medici din Anglia si Germania au definit pentru prima data dependenta de alcool ca fiind o boala si au descris-o ca atare. A mai durat insa catva timp pana cand acest concept s-a impus oficial si cu toate consecintele in opinia publica.
In ciuda recunoasteri oficiale de catre Organizatia Mondiala a Sanatatii (O.M.S.) a dependentei de alcool ca fiind o boala, aceasta constatare poate starni inca zambetul ironic si neincrezator al multor contemporani. Ea poate fi insa dovedita prin mai multe stari de fapt sesizabile atat juridic cat si medical.
In general se considera ca este prezenta o boala atunci cand sunt evidente modificari fizice si/sau psihice care: se deosebesc evident de starea de sanatate,
pot fi percepute subiectiv si obiectiv, necesita supraveghere medicala sau tratament,
nu sunt provocate in mod constient de cel in cauza, pot avea ca urmare incapacitatea de munca.
Boala inseamna un dezechilibru involuntar cauzat de agenti din mediul extern sau intern ai organismului, presupune un grup de simptome specifice tulburarii de sanatate si cunoaste o evolutie progresiva si predictibila.
Pornind de la aceasta definitie alcoolismul sau sindromul de dependenta alcoolica este o boala primara, cronica, influentata in dezvoltarea si manifestarile ei de interactiunea factorilor ce tin de personalitate cu cei ai mediului, cunoaste o evolutie predictibila si progresiva, adesea putand fi fatala si se caracterizeaza prin pierderea controlului asupra consumului de alcool, constant sau periodic, preocuparea fata de alcool si consumul de alcool in ciuda consecintelor nefaste si dereglarilor gandirii.
Alcoolismul este o boala primara pentru ca nu reprezinta un sindrom al unei alte stari de boala existente, ci poate cauza ea insasi alte tulburari fizice sau psihice sau le agraveaza pe cele existente. In modul cel mai evident, alcoolismul ca boala poate fi recunoscut prin consecintele intoxicatiei, adica in leziuni ale ficatului, stomacului si sistemului nervos central sau periferic, provocate de alcool.
Natura de boala cronica a alcoolismului atrage atentia asupra caracterului permanent al bolii. Persoana dependenta de alcool va ramane toata viata cu aceasta boala.
Din acest punct de vedere alcoolism poate fi asemuit mai ales unui infart miocardic, unui diabet sau unor afectiuni circulatorii, afirmatie sustinuta de cateva trasaturi comune. La toate aceste boli conduita de viata are un loc important prin deprinderea unor obiceiuri nesanatoase si incapacitatea de a reactiona adecvat la situatiile solicitante.
De asemenea o ameliorare durabila nu se poate astepta in cazul acestor boli decat prin modificarea comportamentului si a obiceiurilor. La fel cum diabeticul nu se vindeca, dar poate trai tinand boala sub control, la fel si alcoolicul poate duce o viata fericita si linistita in conditii de abstinenta.
Telul tratamentului nu consta in restabilitea starii initiale de sanatate, ci in reducerea solicitarilor si extinderea posibilitatilor de a trai o viata dezirabila. In cazul acestor boli exista suficienti factori ereditari care influenteaza probabilitatea instalarii ei, fara a o provoca in mod explicit.
Dependenta de alcool are un caracter predictibil pentru ca cunoaste aceeasi evolutie pentru toti cei care consuma alcool si este progresiva pentru ca persista in timp si netratata se agraveaza iar starea dependentului se inrautateste.
Din pacate alcoolismul este o boala multifazica pentru ca afecteaza individul pe toate planurile - familial, material, intelectual, social, profesional, emotional si al sanatatii - manifestandu-se in toate prin consecinte nefaste.
Deasemenea tot de abatere de la normal este vorba si in ceea ce priveste pierderea autocontrolului si incapacitatea de a fi abstinent, ne mai putand fi posibile anumite procese de franare si control fata de alcool, iar capacitatea de control nu poate fi recastigata nici prin tratament.
Daca o persoana a trecut prin faza in care a fost atat de dependenta de alcool incat nu si-a mai putut dirija viata, acea persoana nu se mai poate intoarce la stadiul consumului neproblematic de alcool, acel consum naiv, controlat.
Perfidia boli consta in faptul ca nici specialistii nu pot prezice cu certitudine care dintre consumatorii de bauturi vor deveni alcoolici.
Tratamentul alcoolismului se adreseaza, asadar, personalitatii in complexitatea ei, tuturor domeniilor de viata si de comportament ale persoanei in cauza si nu se refera la vindecarea anumitor simptome cum ar fi tulburarile hepatice.
Deoarece dependenta psihica este o problema mai spinoasa, specialistii in domeniu fac parte din alte categorii profesionale decat in cazul bolilor clasice, cea mai importanta contributie la tratament si-o aduc psihologii, asistentii sociali si terapeutii formati pentru problematica dependentei. Rezultate notabile se obtin si fara interventia specialistilor, in grupele de intrajutorare de tipul Alcoolicilor Anonimi.
In cazul alcoolismul, desi sunt prezente toate aceste caracteristici, nu avem de a face cu o boala in sens clasic. Aceasta afirmatie este sustinuta de o serie de factori cum ar fi faptul ca, desi apar vatamari grave ale organismului, ele nu sunt nici cauza boli, nici indispensabile diagnosticari ei.
Nimeni nu se poate contamina de alcoolism si nici nu se poate imbolnavi de el, ca in cazul altor boli. De fapt alcoolismul este o boala cu propria participate.
O alta deosebire costa in faptul ca, in tratamentul altor boli, pacientul suporta pasiv o interventie, cum ar fi in cazul unei apendicite unde vindecarea depinde doar de maiestria chirurgului.Totodata nu exista medicamente specifice impotriva acestei boli.
________________________________________
In cazul alcoolismului, vindecarea depinde mai ales de participarea activa a bolnavului.
Specialistii in domeniu actioneaza dupa principiul
"Te ajut sa te poti ajuta singur".
Preluare de pe http://www.alcoolism.org/alc_codep.html