luni, octombrie 20, 2008

ROLUL MEDICULUI DE FAMILIE/MEDICULUI GENERALIST IN DEPISTAREA PRECOCE SI INTERVENTIA SCURTA LA CONSUMATORII DAUNATORI DE ALCOOL - Dr. Radu Vrasti

La nivelul medicului de familie sau medicul generalist se intalnesc un spectru variat de probleme date de alcool, de la cele severe, precum dependenta de alcool sau complicatiile somatice ale alcoolismului, pana la consumul abuziv si daunator.
Pana recent, medici din sectorul primar al ingrijirii sanatatii se concentrau doar pe decelarea "alcoolismului" si trimiterea pacientilor la specialisti pentru un diagnostic mai nuantat si pentru un tratament specializat.
Prevalenta acestor cazuri variaza intre 11 si 20% la cabinetele de medicina generala (Bradley, 1992) si intre 8 si 16% in practica de medic de familie (Schorling, 1994). In astfel de consultatii barbatii sunt de 3-4 ori mai numerosi decat femeile si problemele date de alcool apar mai devreme la barbati.
Recunoasterea problemelor date de alcool din spatele unei consultatii medicale solicitate pentru alte motive este de maxima importanta Recunoasterea problemelor date de alcool la persoanele care solicita ajutor medical la acest nivel este o problema foarte importanta. Primul pas este depistarea problemelor aflate in spatele "simptomului de prezentare".
Se considera ca riscul consecintelor negative incepe sa apara de la consumul a peste 15 drink-uri*/saptamana la barbati si 12 drinkuri/ saptamana la femei (Anderson, 1993).
Conform consensului diagnostic si terapeutic al alcoolismului, fiecare medic este solicitat sa indrume anamneza catre consumul de alcool la fiecare adolescent sau adult care solicita o consultatie medicala. In tabelul 5 se prezinta unele din cele mai comune simptome si semne de prezentare a problemelor date de alcool la nivelul ingrijirii medicale primare.
Simptome medicale Semne familiale• Dureri abdominale/gastrice • Frecvente vizite a altor membrii de familie
• Cresterea tensiunii arteriale
• Cefalee cronica
• Simptome inexplicabile, precum cefalee
• Insomnie sau dureri abdominale la un copil
• Boli cu transmisie sexuala • Traumatisme la membrii de familie
• Oboseala consecutive unui abuz fizic
• Depresie cronica • Probleme scolare la un copil
• Diaree cronica • Tulburare de atentie la un copil
• Scaderea memoriei
• Depresie sau anxietate la un copil sau
la partener
Tabelul Nr. 5: Semnele si simptomele sub care se pot prezenta problemele
date de alcool (dupa Barry & Fleming, 1994)
Pentru o mai buna depistare a problemelor date de alcool, in cursul anamnezei se aplica un test de depistaj, precum AUDIT, MAST sau CAGE. Acest test se poate aplica ca atare, respectiv i se citesc subiectului intrebarile si se coteaza raspunsurile si se calculeaza scorul care este adus la cunostinta pacientului sau, atunci cand experienta medicului crede ca este necesar, intrebarile testului sunt puse pe sarite in timpul consultatiei, risipite de-a lungul anamnezei, astfel ca subiectul sa nu realizeze ca este chestionat expres pentru consumul de alcool.
* drink = unitate standard internationala de masurare a consumului de bauturi alcoolice. Vezi in sectiunea urmatoare modul de transformare a cantitatilor in ml de bauturi uzuale in drinkuri.
Odata ce pacientul a fost identificat "pozitiv" la testul de depistaj, acest lucru i se comunica acest lucru iar apoi medicul trebuie sa evalueze severitatea problemelor pacientului date de consumul astfel revelat. In cazul cand este vorba numai de un consum daunator pacientul devine in aceeasi consultatie subiectul unei interventii scurte, iar in cazul cand este vorba de o problema serioasa, precum un sindrom de dependenta sau de complicatii somatice severe ale consumului de alcool, pacientul este indrumat la consult si tratament de specialitate, urmand ca sa monitorizeze
ulterior, la externare, deznodamantul acestui tratament pe termen scurt si mediu. Pentru aceasta indrumare este necesar ca medicul sa puna pacientul intr-o relatie exacta si rapida cu medicul specialist sau cu institutia medicala specializata si sa urmareasca daca pacientul s-a prezentat la acestea. Medicul generalist sau medicul de familie trebuie sa fie pregatit sa informeze pacientul si familia lui despre toate resursele comunitare in tratamentul si preventia problemelor date de alcool, respectiv grupuri AA, Alanon, cabinete de consiliere, cabinete de psihoterapie, etc. In plus, el trebuie sa apeleze si la biblioterapie, in cabinetul sau trebuind sa existe brosuri, pamflete sau alte materiale bibliografice care promoveaza reducerea consumului de alcool si abstinenta.
In concluzie, resursele medicului de familie si generalist in tratarea problemelor date de alcool sunt in principal depistarea precoce, interventia scurta, indrumarea la tratamentul specializat, monitorizarea deznodamantului tratamentului si aplicarea de metode educative.
IMPORTANT:
Cele cinci probleme care afecteaza implementarea programul de screening si de interventie scurta in unitatile medicale:
- Decontarea baneasca: decontarea actrivitatilor preventive la Casa de Asigurari Medicale este dificila din cauza greutati controlului evidentei acestei activitati;
- Educatia profesionala a medicilor: exista putine cursuri sau profesionisti cu expertiza adecvata implicati in curricula studentilor la medicina sau a rezidentilor asupra screeningului si procedurilor de interventie la alcoolici (Davis et al. 1988)
- Standardele de ingrijire: metodele de ingrijire pentru detectarea si tratarea alcoolicilor nu sunt inca standardizate si implementate in unitatile medicale (Chang & Astrachan, 1988).
- Barierele de ordin practic: exista retineri in implementarea in unitatile medicale ambulatorii a acestor proceduri si a rolului medicului in acestea;
- Normele societatii: atitudinea toleranta din unele medii ale societatii, precum la tineri sau la unele grupuri profesionale, motiv pentru care medicul nu intreaba in mod specific despre consumul de alcool sau obisnuinta pacientului de a se asteapta sa
fie intrebat despre consumul de alcool iar daca nu este intrebat nu raporteaza nimic in mod spontan.