Am observat în reportajul lui Ioan Ciobota ca se pune un mare accent pe faptul că alcoolismul este un viciu, o patimă. Da aceasta este părerea majorităţii concetăţenilor noştri dar haideţi să vedem ca alcoolismul este totuşi o boală chiar dacă este recunoscută parţial şi multe state dezvoltate (inclusiv SUA-patria AA) nu acordă asigurări de sănătate deoarece este şi o boală preexistentă (genetică). Pentru cei care nu ştiu unul dintre sloganurile forte ale campaniei elecorale a lui Hilary Clinton a fost tocmai acordarea de asigurări de sănătate pentru bolile preexistente.
<<Alcoolismul este o boală, nu un viciu. Este o boală progresivă, fiyică, mentală şi spirituală, incurabilă, marcată de dorinţa de a bea, în ciuda răului fizic produs de consumul de alcool.Este o boală a negării. (Eu nu sunt alcoolic!-în ciuda evidenţelor). Alcoolismul ca orice boală nu face discriminări, nu ţine cont de vârstă, sex, cultură, educaţie religioasă, provenienţă socială sau mediu de viaţă. Alcoolicii anonimi au aflat acestea pe propia piele, din experienţa lor cu alcoolul. Tot pe propia piele au aflat că, deşi e incurabil, alcoolismul poate fi oprit din evoluţie. Incă de la înfiinţare în urmă cu peste 85 de ani Alcoolicii Anonimi şi-au dat seama că alcoolismul este o boală. În 1939 când a fost tipărită prima ediţie a cărţii "Big Book" în cuvântul introductiv scrie astfel: "Credem că relatarea experienţei noastre va ajuta la o mai bună înţelegere a alcoolicului, deoarece mulţi oameni nu sesizează faptul că alcoolicul este o persoană foarte bolnavă" şi "Principalul scop al cărţii de faţă este de a arăta altor alcoolici cum anume ne-am refăcut sănătatea. Aceste două pasaje dovedesc că Alcoolicii Anonimi ştiau din primii ani de existenţă că alcoolismul este o boală. Mai târziu în 1956 Organizaţia Mondială a Sănătătii a confirmat acest lucru.(OMS-Revizia a 10-a Clasificarea Internaţională a mladiilor Cod 306-Tulburări de Comportament Legate de Consumul de Alcool). Alcoolicii Anonimi au constatat din propia experienţă că alcoolismul este o boală incurabilă, care însă poate fi ţinută sub control prin abstinenţă totală. Primul pahar este periculos, el provoacă acea reacţie în lanţ care duce alcoolicul în situaţia de anu se mai putea opri din băut. De aceea se spune că pentru un alcoolic un pahar este prea mult iar o mie sunt prea puţine. Deci principala grijă a alcoolicului abstnent trebuie să fie distanţa faţă de primul pahar. Unii membri ai AA spun în glumă că ne aflăm la aprox. 80 de următoarea beţie. Da, cam atât măsoară mâna unui om, deci atăt ne desparte de primul pahar, doar trebuie să întindem mâna şi să apucăm primul pahar>>. Idei preluate de la Conferinţa AA de la Timişoara/nov.1992
Aşadar experienţa a milioane de oameni si studiile desfăşurate pe aceştia demonstrează fără echivoc că alcoolismul este o boală.
<<Alcoolismul este o boală, nu un viciu. Este o boală progresivă, fiyică, mentală şi spirituală, incurabilă, marcată de dorinţa de a bea, în ciuda răului fizic produs de consumul de alcool.Este o boală a negării. (Eu nu sunt alcoolic!-în ciuda evidenţelor). Alcoolismul ca orice boală nu face discriminări, nu ţine cont de vârstă, sex, cultură, educaţie religioasă, provenienţă socială sau mediu de viaţă. Alcoolicii anonimi au aflat acestea pe propia piele, din experienţa lor cu alcoolul. Tot pe propia piele au aflat că, deşi e incurabil, alcoolismul poate fi oprit din evoluţie. Incă de la înfiinţare în urmă cu peste 85 de ani Alcoolicii Anonimi şi-au dat seama că alcoolismul este o boală. În 1939 când a fost tipărită prima ediţie a cărţii "Big Book" în cuvântul introductiv scrie astfel: "Credem că relatarea experienţei noastre va ajuta la o mai bună înţelegere a alcoolicului, deoarece mulţi oameni nu sesizează faptul că alcoolicul este o persoană foarte bolnavă" şi "Principalul scop al cărţii de faţă este de a arăta altor alcoolici cum anume ne-am refăcut sănătatea. Aceste două pasaje dovedesc că Alcoolicii Anonimi ştiau din primii ani de existenţă că alcoolismul este o boală. Mai târziu în 1956 Organizaţia Mondială a Sănătătii a confirmat acest lucru.(OMS-Revizia a 10-a Clasificarea Internaţională a mladiilor Cod 306-Tulburări de Comportament Legate de Consumul de Alcool). Alcoolicii Anonimi au constatat din propia experienţă că alcoolismul este o boală incurabilă, care însă poate fi ţinută sub control prin abstinenţă totală. Primul pahar este periculos, el provoacă acea reacţie în lanţ care duce alcoolicul în situaţia de anu se mai putea opri din băut. De aceea se spune că pentru un alcoolic un pahar este prea mult iar o mie sunt prea puţine. Deci principala grijă a alcoolicului abstnent trebuie să fie distanţa faţă de primul pahar. Unii membri ai AA spun în glumă că ne aflăm la aprox. 80 de următoarea beţie. Da, cam atât măsoară mâna unui om, deci atăt ne desparte de primul pahar, doar trebuie să întindem mâna şi să apucăm primul pahar>>. Idei preluate de la Conferinţa AA de la Timişoara/nov.1992
Aşadar experienţa a milioane de oameni si studiile desfăşurate pe aceştia demonstrează fără echivoc că alcoolismul este o boală.
